Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, critică fiscalitatea din România, acuzând că este chiar mai împovărătoare decât în urmă cu doi ani, dând ca exemplu cazul lui: suma pe care firma la care este acţionar a trebuit s-o achite la stat, într-un singur trimestru, a fost de 3 miliarde de lei vechi. El a precizat că ţara noastră a suferit a doua corecţie fiscală din Europa, de 7,2%, după cea din Grecia, iar ajustarea fiscală şi externă “trebuia să fie suportată de cineva”. Oficialul BNR crede că nemulţumirile au ajuns şi la Guvern şi speră ca atât scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cât şi reducerea CAS, promise încă de la sfârşitul anului trecut, să dea o gură de oxigen mediului de afaceri.
UPDATE: Premierul Victor Ponta a declarat că firma lui Isărescu plăteşte mai mult la stat pentru că are profit mai mare “ca, de altfel, toate companiile din România”.
“Nu mi-am schimbat părerea că este greu să faci afaceri în România. Mi se pare chiar mai greu. Parcă nu s-a uşurat. Într-un trimestru am plătit 3 miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepţie şi poate că sunt subiectiv. Dar nici chiar aşa. Una-două, ba impozit pe aia, ba pe profit, poate ne uşurează acum cu profitul reinvestit. Când mi-a zis cât trebuie să plătească firma impozitul pe profit aproape că i-am închis telefonul în nas contabilului”, şi-a exprimat nemulţumirea Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR spune că, prin relaxarea politicii fiscale, se va scoate la lumină o parte din economia gri, inclusiv locurile de muncă la negru, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra bugetului, aşa cum s-a întâmplat şi în 2000, când a fost redus impozitul pe profit de la 40% la 25%, iar încasările s-au dublat.
Şeful băncii centrale a mai arătat că România a suferit a doua corecţie fiscală din Europa, de 7,2%, după cea din Grecia.
“O corecţie masivă. În plan extern de la 14 la 1%. De peste 12 procente, creşterea economică pe câţiva ani. S-a simţit în nivelul de trai, cum să nu se simtă, a crescut datoria externă! (…) Ţara şi-a văzut de treabă. Dincolo de dezbaterile politice, acordurile au fost duse la capăt (…) Cineva trebuie să plătească aceste împrumuturi, aceste ajustări. Eu nu mă consider, şi nici pe ceilalţi care au plătit, că sunt turcul”, a spus Isărescu.
Împrumutul FMI, achitat “fără lacrimi”
El a precizat că, până la finele anului, BNR va achita aproape întreg împrumutul stand-by contractat în 2009, din care mare parte a fost plătit deja, fără efecte şi “lacrimi”, urmând ca în 2015 să rămână de rambursat “un mizilic”.
“Această țară a rambursat, fără ca vreunul dintre dumneavoastră se se fi simțit cum s-a simțit generația mea în anii ’80, aproape în întregime împrumutul de la FMI. Ieri (n.r. – luni) s-a făcut o plată mare de 700 de milioane de euro”, a spus guvernatorul BNR, amintind de scepticismul celor care susțineau, în 2009, că România nu va putea plăti acest împrumut.
România trebuie să plătească în 2014 peste 1,172 miliarde euro către instituţiile financiare internaţionale, astfel: 1,002 mld euro către FMI, 150,1 mld euro către UE și 20,5 mil euro către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Suma este cu 0,72% mai mare decât în 2013.
Din cei peste 1 miliard de euro ce trebuie să ajungă la FMI, 984,8 milioane euro reprezintă rambursări de rate de capital și 17,2 milioane euro plăți de dobânzi și comisioane. Cât privește sumele de achitat către UE şi BIRD, acestea reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.
“Mizilic” de 1,826 mld euro
Din pachetul financiar de 19,95 mld euro acordat României de creditorii internaționali acum 5 ani, vârful de plată va fi anul viitor, când trebuie rambursaţi 1,826 mld euro.
România a intrat în posesia a 7 dintre cele 8 tranșe prevăzute, în sumă de 10,57 mld DST (aproximativ 11,9 mld euro). Cea de-a opta tranșă a fost considerată, la solicitarea autorităților române, de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
Magda SEVERIN
