Procurorul-şef al DNA, Laura Codruța Kovesi, arată că unii inculpați din dosarele de corupţie se consideră intangibili graţie funcției publice pe care o ocupă, chiar dacă bănuiesc că li s-a întocmit dosar penal pentru ilegalităţile comise. Îm ciuda cazurilor de flagrant prezentate în mass-media, baronii locali continuă să ia şpagă, să dea preferenţial contracte cu statul etc. crezând că sunt „mai inventivi sau mai deştepţi decât procurorii, dar nu este aşa”, a declarat ea aseară, la B1TV. Cu câteva zile în urmă, Kovesi a prezentat un raport al activităţii sale în anul care s-a scurs de la preluarea şefiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), bilanţ în care a arătat că procurorii au instrumentat aproape 4.200 de dosare de corupţie.
Un alt bilanţ al DNA, cel prezentat în mod obişnuit la începutul anului, arată că 1.051 de corupţi în dosare instrumentate de procurorii DNA au intrat în închisoare în anul 2013.
“Este posibil să fie siguri pe ei. Este posibil să fie convinși că, dacă ocupă o anumită funcție, sunt intangibili. Probabil se gândesc că au niște măsuri de prevedere sau de precauție pe care și le-au luat înainte și nu pot fi prinși, se gândesc că ei sunt mai inventivi sau mai deștepți decât procurorii și iată că nu este așa”, a precizat Laura Codruţa Kovesi.
În opinia sa, este interesant că, de multe ori, chiar au discuții cu martori sau cu persoane din anturajul lor, cărora le spun: “Cred că mă cercetează DNA” și, cu toate acestea, ei continuă să comită faptele penale.
“Niciodată nu i-am auzit: “Gata, cred că sunt investigat de DNA. Eu nu mai vreau să comit nicio faptă penală”, a arătat ea.
Oamenii de afaceri denunţă câştigarea contractelor publice de către aceiaşi clienţi politici
În privinţa anchetării “baronilor locali”, procurorul-șef al DNA a spus că sunt două categorii de oameni: una a cetățenilor care au prins curaj și care s-au prezentat la DNA pentru a face denunțuri și cealaltă, a celor care sunt anchetați pentru fapte de corupție.
“Avem foarte multe persoane din medii de afaceri, care vin și denunță astfel de fapte de corupție, unele care reclamă că li s-a propus sau li s-a solicitat în mod direct achitarea unor comisioane sau a unor sume de bani pentru a obține contracte sau de la oameni de afaceri care sunt implicați în diverse proceduri și care niciodată nu au șanse să obțină un contract public, pentru că se știe, într-o anumită localitate, întotdeauna firma X câștigă licitația”, a precizat Kovesi.
“Apoi este cealaltă parte a cetățenilor, a celor pe care noi îi cercetăm. Am constatat că, deși în unele situații bănuiesc că au dosar penal sau chiar sunt puși în gardă, cu ghilimelele de rigoare, se scurg anumite informații din cadrul procedurilor pe care le derulăm, cu toate acestea, ei comit în continuare acele fapte”, a adăugat procurorul șef al DNA.
Desfiinţarea DNA, ameninţare reală
Referitor la afirmația președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu, potrivit căreia “DNA ar trebui desființat”, procurorul-şef a spus că “venind de la o persoană cercetată într-un dosar al DNA, această declaraţie poate reprezenta o amenințare reală”.
“Dacă astfel de comentarii vin de la persoane care au atribuții în ceea ce privește procesul legislativ, putem spune că: da, este o amenințare reală, dacă vreți. Și vorbeam de îngrijorările și de preocupările pe care le avem cu privire la stabilitatea și independența instituției în care lucrez împreună cu colegii mei”, Laura Codruţa Kovesi.
Întrebată cine ar putea iniția un proiect de lege sau o ordonanță de urgență să modifice în mod fundamental atribuțiile DNA, ea a menționat Ministerul Justiției.
Zvonuri încă din 2006
“Sigur că există oricând o șansă de a exista un astfel de proiect de a se modifica DNA. Au existat zvonuri, există în continuare, probabil încurajate de astfel de declarații. Ele au existat dintotdeauna. Practic, din 2006, de când DNA a început să aibă eficiență în activitate, tot timpul au existat astfel de zvonuri, au existat astfel de proiecte, unele au fost promovate, altele nu au fost promovate. Deci, există o amenințare din acest punct de vedere că ar putea fi modificată competența DNA”, a mai spus ea.
Kovesi a mai precizat că nu a discutat acest subiect cu cu ministrul justiției, Robert Cazanciuc, și cu nimeni din MJ pentru că nu are cunoștință despre existența unui astfel de proiect.
Presiuni în an electoral
Laura Codruţa Kovesi a arătat că primul an al mandatului de procuror șef al DNA a fost unul “al provocărilor și din perspectivă legislativă”.
“Au fost mai multe tentative de a modifica diverse competențe pe care Direcția le are. A fost un an al provocărilor și din perspectiva funcțiilor de conducere, pentru că au fost momente în care, datorită dosarelor investigate, anumiți procurori și-au pierdut temporar funcțiile de conducere. Și acest an, pentru că ce se întâmplă în spațiul politic, pe noi nu ne interesează foarte mult, ne poate influența doar din punct de vedere legislativ, din punct de vedere tehnic este un an tot al provocărilor pentru că avem de implementat două coduri noi, noul Cod penal și noul Cod de procedură penală. În rest, provocările cred că sunt aceleași pentru orice structură care investighează dosare de corupție la nivel înalt”, a explicat șeful DNA.
Procurorii, căliţi
Întrebată dacă simte această presiune a politicului într-un an electoral pe DNA, Kovesi a subliniat că procurorii s-au obișnuit cu aceste atacuri.
“Presiune, am putea spune, din partea politicului că poate fi prin declarațiile pe care le fac politicienii, dar care ne lasă reci. Suntem deja obișnuiți cu aceste atacuri și procurorii cu care lucrez în fiecare zi sunt destul de maturi încât să nu fie foarte atenți la aceste declarații. Presiunea poate fi din perspectiva modificării legislației”, a menționat ea.
Exemplu în UE
“Totuși, această instituție este una dintre cele cinci insituții care a fost nominalizată în Raportul anticorupție al UE, a fost dată ca model de bune practici în toate cele 28 de state ale UE și nu cred că ar trebui să existe un astfel de proiect și nici măcar o intenție de a modifica într-un fel structura sau organizarea acestei direcții”, a insistat Kovesi.
“Pe de altă parte, oricine este nemulțumit cu privire la activitatea noastră poate sesiza CSM. Eu cred că în investigațiile pe care noi le-am derulat în ultimii ani, două elemente au fost extrem de importante: primul este profesionalismul și al doilea cooperarea foarte bună cu alte instituții. Eu cred că, cel puțin din prima perspectivă, a profesionalismului, nu poate fi pusă la îndoială în niciun fel această calitate a procurorilor din cadrul DNA. Simplul fapt că suntem eficienți în investigarea cazurilor de corupție nu trebuie să ducă la concluzia: DNA-ul trebuie desființat”, a explicat procurorul şef al DNA.
Voinţă unitară în Parlament pentru salvarea penalilor
Referitor la cererile adresate Parlamentului privind arestarea preventivă a unor deputați sau senatori, Kovesi a spus că nu a contat neapărat numărul de parlametari dintr-un anumit partid, existând “o voință unitară de a bloca aceste măsuri”.
“Observăm, nu de puține ori, în Parlament, unde se iau decizii de natură politică, atunci când se modifică anumite legi sau atunci când solicităm avize pentru arestarea unor parlamentari, indiferent din ce partide fac parte: de fiecare dată ne-am lovit de o oarecare opoziție cu privire la activitatea DNA. Este cunoscut faptul că, în ultima perioadă de timp, toate avizele de arestare preventivă pe care noi le-am solicitat au fost respinse, chiar dacă persoanele făceau parte din partide diferite. Deci nu a contat neapărat numărul de parlametari dintr-un anumit partid ci pur și simplu a fost o voință unitară de a bloca aceste măsuri preventive”, a afirmat Kovesi.
Blocarea actului de justiţie
Ea a precizat că nu ar trebui să existe o astfel de procedură și că ar trebui eliminată.
“Adică nu ar trebui Parlamentul României, care are ca principală atribuție elaborarea legilor, nu ar trebui să blocheze sau să se interfereze în niciun fel cu activitatea judiciară. Eu cred că cel care trebuie să ne spună dacă o persoană trebuie să stea în arest sau nu este judecătorul. Aici avem două situații diferite. Avem situația miniștrilor și a foștilor miniștri pentru care nu primim aviz să începem urmărirea penală și în aceste situații, practic, noi închidem dosarele, pentru că nu le putem continua. Și avem situația parlamentarilor, față de care cerem o măsură a arestării preventive și nu se aprobă. În acest ultim caz, noi toate dosarele le continuăm, le trimitem la instanță și va decide instanța, la final, dacă îi condamnă sau dacă dau altă soluție în dosar”, a explicat șeful Anticorupție.
Kovesi a subliniat că există suficiente garanții de a preîntâmpina eventuale abuzuri ale procurorilor prin simplul fapt că aceste cereri sunt verificate de către judecători.
“Sigur că atunci când vezi că ți se resping toate arestările pe bandă rulantă, sub diverse motive, poate lumea crede că noi ne descurajăm — nu, noi o să continuăm să ne facem treaba și atunci când vom avea parlamentari care comit astfel de fapte noi o să continuăm să cerem avize. Este răspunderea Parlamentului dacă va da avize sau nu va da”, a mai spus șeful DNA.
Despre Mazăre: “Nu cred că a fost deranjat, l-aţi văzut în geam la DNA”
Kovesi nu crede că Radu Mazăre, primarul municipiului Constanța, a fost deranjat de procedura de aducere a sa la DNA dintr-un restaurant din Capitală, precizând că acesta a putut fi văzut relaxat, ulterior, la geamul DNA.
“Sunt jandarmi care erau în uniformă. Uniforma este stabilită prin regulament, la fel și armamentul pe care îl poartă este stabilit prin regulament, au pus în aplicare un mandat de aducere — nu cred că a fost deranjat nici domnul Mazăre, l-ați văzut cu toții, în geam, la DNA, deci nu văd de ce ar trebui să dăm așa importanță acestui subiect”, afirmat șeful DNA.
Kovesi a explicat că primarul municipiului Constanța a fost citat telefonic însă acesta a mers în altă parte iar procurorul a emis un mandat de aducere.
“De obicei, mandatul de aducere poate fi pus în aplicare prin procurori ai DNA, care, fiind polițiști judiciari, nu merg în uniformă, sau, de foarte multe ori, apelăm la Jandarmeria Română, nu pot să stabilesc eu prin ordin ce uniformă poartă jandarmul când merge în acțiune. Este uniformă prevăzută în regulamentele militare, prevăzută în lege, plus de asta nici nu cred că trebuie să stabilim noi uniforma jandarmului în funcție de persoana pe care o ridicăm, adică indiferent de persoana cercetată jandarmul are aceeași uniformă”, a precizat ea.
Referitor la sesizarea înaintată CSM în cazul judecătoarei de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a respins propunerea de arestare preventivă a primarului Radu Mazăre, Kovesi a subliniat că aceasta nu a vizat soluția dată de magistrat, ci chestiuni de procedură.
1-2% corupţi în justiţie. Combaterea lor, prioritate
Referitor la rețelele de corupție din justiție, Kovesi a precizat că o prioritate pentru Direcția Națională Anticorupție este combaterea acesteia.
”Combaterea corupției în sistemul de justiție reprezintă o prioritate a DNA. E extrem de important. Colegii nu au niciun fel de timiditate pentru a acţiona când există suspiciuni. Anul trecut, am avut un dosar când suma pretinsă a fost de 1 milion de euro, din care suma predată a fost de 600.000 de euro”, a afirmat ea.
Kovesi crede că marea majoritate a magistraţilor sunt cinstiţi şi îşi fac treaba, dar “exisă un procent de 1-2% care sunt cercetaţi”.
“Sunt anumite localităţi unde se ştie despre X că toate dosarele ajung la el şi soluţiile se dau cum se dau. Cei mai mulţi care au fost prinşi aveau multe sesizări la Inspecţia Judiciară, care au fost clasate sau date la o parte”, a explicat procurorul-șef al DNA.
Structură specială pentru cercetarea magistraţilor
”Am constituit şi un birou care are ca principală activitate combaterea corupţiei în sistemul judiciar. Au fost multe dosare în care s-a dovedit săvârşirea faptei fără interceptări. Niciun infractor nu e mai deştept decât un procuror DNA, la un moment dat îi prindem. Sunt şi dosare vechi de 8 ani, încercăm să sesizăm inspecţia judiciară să facă un control. Există un pericol ca unele dosare să se prescrie. Şi ne întoarcem din nou la Inspecţia Judiciară şi la rolul activ pe care ar trebui să îl aibă”, a arătat Kovesi.
Întrebată cine ar trebui să plătească pentru acest lucru, ea a răspuns: ”Judecătorul la care se prescrie un astfel de dosar ar trebui să primească cel puţin o sancţiune disciplinară” din partea Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM.
Magda SEVERIN
