Circa 1,5 milioane de locuitori cu drept de vot din Republica Autonomă Crimeea sunt chemaţi astăzi la referendum pentru a alege alipirea de Rusia sau o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei. Dar cum în peninsulă trăiesc aproape 60% cetăţeni ruşi, rezultatul poate fi lesne anticipat, mai ales că plebiscitul a fost ordonat de Parlamentul regional aflat sub controlul unui comando prorus, care l-a desemnat, printr-o decizie-fulger, pe Serghei Aksionov premier al regiunii Crimeea, la sfârşitul lui februarie, imediat după fuga lui Victor Ianukovici şi instalarea lui Oleksandr Turcinov preşedinte interimar al Ucrainei. Turcinov nu îl recunoaşte pe Aksionov, anunţând că “numirea noului premier din Crimeea a avut loc prin încălcarea legilor ucrainene”. Situaţia este tragică iar miza – ce se va întâmpla în viitor cu estul Ucrainei.
UPDATE 17 martie: 96,6% din alegători au votat pentru alipirea Crimeii la Rusia, conform rezultatelor definitive ale referendumului de desfășurat duminică în această peninsulă din sudul Ucrainei, comunicate luni dimineață de către primul ministru prorus al regiunii, Serghei Aksionov, informează AFP.
Participarea la vot a fost de peste 82%.
Parlamentul Crimeei a proclamat, luni, independenţa peninsulei de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia, relatează AFP. Toţi cei 85 de deputaţi au aprobat în unanimitate aceste decizii, aşteptate după victoria zdrobitoare a referendumului de duminică, şi a decretat naţionalizarea tuturor bunurilor statului ucrainean pe teritoriul său.
Ora 20.40: Preşedintele Traian Băsescu anunţă că România “consideră ilegal referendumul în curs de desfăşurare în Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia”, potrivit unui comunicat remis duminică seară de Administraţia Prezidenţială.
Ora 20.00: Statele Unite “resping” referendumul, pe care îl consideră “contrar Constituţiei ucrainene” şi organizat “sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei, afirmă Casa Albă, relatează AFP.
Ora 19.00: Birourile de vot au fost închise duminică la ora 18.00 GMT în Crimeea, iar potrivit unui sondaj realizat la ieșirea de la urne, 93% din alegători au votat pentru anexarea la Rusia, relatează EFE și France Presse.
Ora 14.30: La ora 12:30 locală (10:30 GMT) se prezentaseră deja la birourile de vot circa 50% dintre locuitorii peninsulei ucrainene, în pofida ploii torențiale din primele ore ale dimineții, a anunţat șeful guvernului local, Serghei Axionov, potrivit EFE.
Cetăţenii în vârstă, mai ales, sunt cei care au votat masiv. Autoritățile locale speră ca peste 70% din populație să participe la această consultare publică.
Ora 15.50: Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul, relatează AFP.
“El a subliniat că Rusia va respecta opţiunea locuitorilor din Crimeea”, afirmă Kremlinul într-un comunicat, precizând că această conversaţie telefonică a fost purtată la solicitatea Germaniei.
SUA şi UE: Referendumul este ilegal
În timp ce Ucraina, susţinută de SUA şi UE, acuză că referendumul este ilegal şi condamnă intervenţia militară a Rusiei în Peninsula Crimeea, Moscova nu recunoaşte guvernul de la Kiev: “Serghei Lavrov a reiterat că referendumul din Crimeea respectă pe deplin dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite și că rezultatul ar trebui să fie un punct de pornire în a stabili viitorul peninsulei”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Moscova.
“Ministrul a atras, de asemenea, atenția asupra nevoii ca actualele autorități de la Kiev să limiteze violențele grupurilor ultranaționaliste și radicale care terorizează populația disidentă vorbitoare de rusă, compatrioții noștri”, se mai menționează în comunicat.
Autorităţile secesioniste au ajuns la putere, la Simferopol, după destituirea, la Kiev, pe 22 februarie, a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, şi în urma unei lovituri în forţă organizate de către civili proruşi înarmaţi şi mii de militari ruşi.
Veniţi de la baza navală de la Sevastopol, situată în sudul extrem al peninsulei – închiriată de către Ucraina Flotei ruse la Marea Neagră – apoi avansând în Crimeea în coloane de blindate provenind de pe teritoriul rus, ei asediază, în baze militare şi instalaţii strategice din peninsulă, militari ucraineni rămaşi credincioşi autorităţilor de la Kiev.
Ucraina îndeamnă la boicot
Minorităţile ucraineană şi tătară, care reprezintă 37% din populaţia de 2 milioane, au îndemnat la boicot. Întrebarea care le este adresată le permite alegătorilor să aleagă între “reunificarea cu Rusia ca membră a Federaţiei Ruse” sau revenirea la un statut datând din 1992, niciodată aplicat, de autonomie lărgită faţă de Kiev. Pe buletinele de vot nu există opţiunea rămânerii în Ucraina.
Un ultim îndemn la boicot a fost lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică de către preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov.
Denunţând, într-un comunicat, un “pretins referendum pe care pseudo-puterea marionetă din Crimeea îl organizează sub controlul trupelor ruse”, Turcinov a declarat că rezultatele acestuia “nu reflectă sentimentele adevărate ale populaţiei” din Crimeea.
“Kremlinul avea nevoie de ea pentru a-şi introduce în mod oficial forţele armate pe teritoriul nostru şi pentru a începe un război care va ruina vieţi omeneşti şi perspectivele economice ale Crimeei”, a adăugat el.
Băsescu: Agresiune la adresa Ucrainei
Parlamentul României s-a codit să îşi exprime tranşant o poziţie, dar președintele Traian Băsescu a reacţionat imediat: ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acordul acesteia şi în afara acordurilor internaţionale este o agresiune la adresa Ucrainei“.
Şeful statului a avertizat că “apariția unui nou conflict înghețat localizat în Crimeea este de natură a accentua instabilitatea regională și, implicit, apariția unor tensiuni ce pot duce inclusiv la conflicte armate, iar din acest punct de vedere România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe terme mediu și lung”.
Aksionov, după vot: Începe o nouă eră
Iniţial, Parlamentul din Crimeea stabilise ca plebiscitul să aibă loc în 25 mai, odată cu europarlamentarele, dar comando-ul prorus l-a devansat mai întâi pentru 30 martie apoi pentru 16 martie, pentru a grăbi decizia asupra statutului regiunii autonome proruse. Argumentul: “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale şi extinderea competenţelor”.
“Este un moment istoric, toată lumea va fi fericită”, a declarat pentru presă “premierul” prorus al Crimeei Serghii Aksionov, după ce a votat la Simferopol. “Începe o nouă eră”, a continuat el, în timp ce un bărbat care agita un steag ucrainean era împins de către gărzi. “Vom sărbători în această (duminică) seară”, a conchis Aksionov, sigur de victoria sa.
Crimeea a aparţinut URSS iar din 1954 a fost cedată Ucrainei şi a rămas în componenţa ei şi după căderea Uniunii Sovietice, însă cu statut de regiune autonomă.
Peste 40.000 de români şi moldoveni trăiesc în peninsulă (din totalul de 400.000 de români din Ucraina). Ucrainenii susţin că se simt intimidaţi în prezenţa soldaţilor ruşi, ce staţionează în Crimeea în baza unui acord cu Rusia semnat în 1994 şi prelungit cu 25 de ani de Ianukovici.
Efectivele militare ruseşti, dublate în Crimeea
Rusia continuă să-și sporească efectivele militare din Crimeea, numărul soldaților ruși din peninsulă ajungând de la 18.400, vineri, la 22.000, a declarat duminică ministrul apărării de la Kiev, Igor Teniuh, transmite Reuters.
În conformitate cu acordurile privind staționarea în Crimeea a flotei Rusiei la Marea Neagră, Moscova avea stabilită pentru 2014 o limită de 12.500 de militari pentru această peninsulă ucraineană, a spus Teniuh, într-un interviu pentru agenția de știri Interfax.
“Din păcate, într-o perioadă foarte scurtă de timp, acest număr de 12.500 a crescut la 22.000. Este o încălcare grosolană a acordurilor bilaterale și reprezintă dovada că Rusia și-a adus ilegal trupele pe teritoriul Crimeii”, a declarat el.
“Asistăm la creșterea numărului militarilor ruși în Crimeea și, prin urmare, forțele armate ucrainene iau măsurile corespunzătoare de-a lungul frontierei sudice”, a mai subliniat el.
Magda SEVERIN
