Preşedintele Traian Băsescu a trimis Camerei Deputaţilor o scrisoare în care solicită reluarea dezbaterii cu privire la solicitările Parchetului General şi DNA privind încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de deputaţii Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre (foşti miniştri), atunci când plenul va lua în discuţie ridicarea imunităţii deputatului PDL Alin Trăşculescu, toţi având dosare de corupţie.
Şeful statului argumentează că, în perspectiva viitorului raport de ţară (MCV) al Comisiei Europene, în calitate de preşedinte al României şi în virtutea atribuţiei constituţionale de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice “orice încercare de blocare a activităţii autorităţii judecătoreşti va conduce la neîndeplinirea de către România a condiţionalităţilor asumate în cazul MCV cu consecinţe grave în planul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei”.
“Având în vedere faptul că în momentul de faţă la Camera Deputaţilor este posibil să luaţi în discuţie solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a domnului deputat Alin Trăşculescu vă rog să găsiţi, cu respectarea legislaţiei şi a procedurilor parlamentare, căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cele două solicitări ale Parchetului general de pe lângă ICCJ privind încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de domnii deputaţi (foşti miniştri) Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, pentru a permite autorităţii judecătoreşti să-şi desfăşoare activitatea în absenţa oricăror influenţe sau obstrucţii”, se menţionează în scrisoarea lui Băsescu.
Plenul Camerei Deputaţilor se va reuni în şedinţă luni, la ora 16.00, pentru a lua act de informarea ministrului Justiţiei cu privire la reţinerea şi percheziţia deputatului PDL Alin Trăşculescu, acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani. Luni, el a fost eliberat din arest, dar va fi cercetat în libertate şi are interdicţie de a părăsi ţara.
Amintim că plenul Camerei Deputaţilor a respins în 11 septembrie, cu 183 de voturi “împotrivă” şi 47 “pentru”, respectiv 181 de voturi “împotrivă” şi 53 “pentru”, ridicarea imunităţii foştilor miniştri Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely, cerută de Parchetul General şi de Direcţia Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru începerea urmăririi penale împotriva celor doi, întrucât au săvârşit acte de corupţie.
Cu o zi înainte, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor dăduse aviz negativ, astfel că în plen a fost o simplă formalitate salvarea de justiţie a lui Dobre şi Borbely. Amândoi susţin că este o anchetă politică, dar niciunul nu vrea să meargă în justiţie să-şi probeze nevinovăţia. Aşa s-a întâmplat şi cu Adrian Năstase, pentru care Camera Deputaţilor a respins în repetate rânduri solicitarea DNA de aprobare a începerii urmăririi penale în dosarul “Trofeul Calităţii”.
Borbely – trafic de influenţă
În cazul lui Laszlo Borbely, procurorii anticorupţie au demonstrat, după 14 luni de anchetă, că deputatul UDMR, pe vremea când era ministru al Mediului în Guvernul Boc, şi-a falsificat declaraţia de avere şi a făcut în două rânduri trafic de influenţă.
La începutul lunii aprilie a.c., DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penale. Comisia juridică a dat aviz favorabil şi urma votul în plen.
Numai că Guvernul Ungureanu a căzut, iar după instalarea Cabinetului Ponta, Camera Deputaţilor a decis o lună mai târziu, în mai, retrimiterea la Comisia juridică a raportului privind cererea de începere a urmării penale a lui Borbely, pentru întocmirea unui raport suplimentar.
Liderul grupului UDMR, Mate Andras Levente, a solicitat acest lucru pe motiv că parlamentarii PSD erau în grevă parlamentară atunci când s-a elaborat raportul, în aprilie, decizia fiind luată cu numai 7 membri ai comisiei.
Toată operaţiunea a fost tărăgănată până după vacanţa parlamentară, iar luni, când în sfârşit a venit scadenţa, votul în Comisia Juridică a fost covârşitor în favoarea lui Borbely: 15 voturi “pentru” şi numai 2 împotrivă.
Salvat de deputaţi deocamdată, el încearcă să fie ales pentru un nou mandat, sperând că Parlamentul îl poate feri de justiţie. Borbely a sfidat legea şi, totodată, pe români, printr-o declaraţie uluitoare: “Parlamentul este autoritatea care îşi spune punctul de vedere dacă acele documente (rechizitoriul DNA, n. red.) sunt sau nu justificate, pentru a preîntâmpina unele abuzuri ale instituţiilor statului”.
Fără vreo pregătire juridică, cei 181 de aleşi în Camera Deputaţilor se substituie, astfel, judecătorilor, hotărând dacă un parlamentar este sau nu infractor.
Faptele lui Dobre, comise după referendum
În cazul lui Victor Paul Dobre (PNL), fostul ministru delegat al Administraţiei în Cabinetul Ponta, faptele lui sunt comise după referendumul de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu.
În 10 august, Parchetul ÎCCJ a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a lui Dobre, care, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.
Magda SEVERIN
