Capacitatea de cazare turistică a ajuns la 31 iulie la 6.130 unităţi, în creştere cu 2% faţă de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depăşit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunţate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unităţi, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unităţi numărul pensiunilor turistice, la 1.323.
Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).
Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu 3 stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele.
Datele INS mai cuprind hostelurile – 204 unităţi (+19 faţă de 31 iulie 2013), motelurile – 212 (-3), vilele turistice – 624 (+3), cabanele turistice – 162 (+10), bungalourile – 242 (-7) şi alte tipuri de structuri de cazare – 225 (+16) şi se referă la construcţiile autorizate sau clasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism.
Statistica arată că la 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.
Structurile de primire turistică s-au extins în afara destinaţiilor tradiţionale. Astfel, din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% sunt în categoria “alte zone”, 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
Top 5 judeţe
Primele 5 judeţe ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost Braşov (787 structuri de cazare), Constanţa (746), Harghita (321), Suceava (296) şi Prahova (286). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,1%, judeţul Braşov cu 8,4%, după care au urmat municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova cu 3,7%, judeţul Vâlcea cu 3,6% şi Bihor cu 3,3%.
Din totalul de 141.100 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2014 (exclusiv camerele din căsuţe), 93.700 (66,4%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2014 cu 1.444 în hoteluri, cu 776 în pensiunile agroturistice, cu 233 în hosteluri, cu 53 în cabane turistice şi cu 48 în sate de vacanţă.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie a fost de 311.300. Cele mai multe locuri – 186.200 – erau în hoteluri. Datele INS arată că pensiunile agroturistice au 30.500 locuri, pensiunile turistice 27.300 locuri, vilele turistice 13.800 locuri, iar campingurile 12.900 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 75,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 95,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 69,8% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 83.600 erau în “staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 83.200 în “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 55.600 în “alte localităţi şi trasee turistice”, 51.000 în “staţiuni din zona montană”, 33.600 în “staţiuni balneare” şi 4.300 mii în zona “Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”. (M.S.)
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
