Adrian Năstase este pe cale să scape de închisoare după numai 7 luni, decizia de eliberare fiind luată, astăzi, de Judecătoria Sectorului 4 al Capitalei, pe baza unui raport favorabil obţinut de condamnat de la comisia specială a Penitenciarului Jilava. Fostul premier PSD se află la cea de-a doua condamnare primită în ianuarie anul acesta de la instanţa supremă, de 4 ani şi suplimentată cu o jumătate de an în urmă cu o lună, de Curtea de Apel Bucureşti, pentru fapte de corupţie în dosarul Zambaccian, el fiind recidivist după ce a ispăşit o altă condamnare la închisoare cu executare, de 2 ani, din care a stat efectiv după grati numai 9 luni.
Sentinţa nu este definitivă şi nici executorie, iar procurorii DNA au contestat-o deja la Tribunalul Bucureşti şi urmează să fie stabilit termenul de judecată. Cel mai probabil, verdictul va fi dat în luna august.
Dar iată care sunt motivele pentru care fostul premier PSD are mari şanse să fie eliberat: are peste 60 de ani şi poate executa numai o treime din pedeapsă, a redactat la „facultate” 3 lucrări ştiinţifice, nu a primit nicio sancţiune ba, mai mult, a fost recompensat de 8 ori, a avut un comportament exemplar, a participat la conferinţe şi alte activităţi în cadrul penitenciarului – uneori şi în calitate de lector – şi a fost un adevărat mentor pentru ceilalţi condamnaţi.
Matematica este cu totul alta în sistemul penitenciar: cei 4 ani şi 6 luni însumează puţin peste 1.500 de zile, iar condamnatul Năstase a executat deja 576 de zile, adică mai mult de o treime din total.
Un singur lucru nu a făcut Adrian Năstase pentru a-şi dovedi reeducarea – aspect prezentat, de altfel, şi în faţa instanţei, astăzi: nu va recunoaşte niciodată acuzaţiile pentru care a fost condamnat. Năstase pozează în continuare în victimă politică, în ciuda faptului că are nu una, ci două sentinţe judecătoreşti definitive pentru fapte de corupţie, el fiind recidivist.
Iar faptul că a primit sentinţa de eliberare condiţionată – deocamdată de la prima instanţă – va fi perceput de public drept o achitare a sa, lucru pe care Năstase şi mizează.
ÎCCJ: Condamnatul nu a înţeles modul în care funcţionează statul de drept
În motivarea sentinţei, magistraţii ÎCCJ au arătat însă că “în egală măsură, conduita procesuală nesinceră, dublată de încercarea sa permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa demonstrează că Adrian Năstase nu a înţeles nici până acum importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională şi nici modul în care funcţionează statul de drept, preferând să caute vinovăţii dincolo de propria sa persoană”.
“Acest mod de raportare la valorile apărate de legea penală, comun de altfel tuturor celor trei inculpaţi din prezenta cauză, impune un tratament sancţionator adecvat, care să reprezinte deopotrivă o sancţiune pentru încălcarea legii, dar şi un mijloc de reeducare a inculpaţilor (în ciuda vârstei pe care o au) în sensul conformării conduitei lor viitoare la rigorile legii penale”, conchid judecătorii.
Rămâne cu “onoarea nereperată” şi soţia lui, Dana, condamnată la 3 ani cu suspendare în acelaşi dosar “Zambaccian”, pentru complicitate la luarea de mită a soţului său, acuzat şi de şantaj.
Şpagă şi şantaj în dosarul Zambaccian
Povestea dosarului Zambaccian datează din 2004, când un grup de lideri ai PNL, din care făcea parte Mona Muscă şi Norica Nicolai, au depus o sesizare la PNA (fostul DNA) privind eventuale fapte de corupţie săvârşite de premierul de la acea vreme.
Procurorii anticorupţie ai vechiului PNA au fost obligaţi să investigheze cazul, iar în 2006 au trimis dosarul în instanţă, dar li s-a restituit după 1 an şi 6 luni, printr-o decizie a Curţii Constituţionale, pe motiv că mai trebuie depus un act.
Ulterior, procurorii noii Direcţii Naţionale Anticorupţie au refăcut dosarul şi i-au trimis în judecată pe soţii Năstase şi pe Paula Jianu la data de 5 mai 2010. De atunci, Năstase a tot încercat să tergiverseze dosarul, prin diverse chichiţe avocăţeşti, astfel că, în loc să-şi probeze în instanţă nevinovăţia, Năstase a mers pe amânări repetate, iar totul s-a încheiat astăzi, după 9 ani de cercetări şi procese.
Numiri şi menţineri în funcţie, pe bani grei
Anchetatorii acuză că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, Adrian Năstase a primit, în mod direct şi prin intermediul Danei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004, constând în contravaloarea unor bunuri importate din China şi în cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi în contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
Pe scurt, totul a fost primit drept şpagă de la Irina Jianu pentru a o numi şi menţine în funcţia de şefă a ISC, dar şi de la consulul român la Beijing. Amândoi l-au denunţat apoi pe Năstase.
Magda SEVERIN
