Premierul Mihai-Razvan Ungureanu a criticat miercuri, in sedinta Comitetului interministerial impotriva evaziunii fiscale, atat activitatea ANAF, acuzand fosta conducere – adica pe Sorin Blejnar – de management defectuos si de proceduri invechite, cat si “lipsa de coeziune intre structura Directiei Generale de Inspectie Fiscala si Garda Financiara” si inexistenta unei monitorizari a antrepozitelor fiscale la nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor. Seful Executivului nu a prezentat cifre, asa cum ne asteptam, rezumandu-se sa anunte ca veniturile bugetare reprezinta “33 spre 34%” din PIB. Noului presedinte al ANAF, Serban Pop, i-a cerut sa ridice nivelul veniturilor bugetare la 40% din PIB.
“Aveti doua datorii: prima, sa porniti un amplu proces de reforma structurala a institutiei, in asa fel incat aceasta sa-si asume tinte mult mai inalte decat cele pe care si le-a putut asuma pana acum, depasind problemele de management si depasind, in felul acesta, absolut orice obstacol care v-ar impiedica sa evoluati la inaltimea asteptarilor noastre. In al doilea rand, astept sa contribuiti cum se cuvine la obiectivul strategic al acestei guvernari, acela de a ridica gradul de colectare la media europeana, la macar 40 de puncte procentuale fata de 33 spre 34 cat avem acum, si acest lucru trebuie sa se intample cu celeritate pe seama schimbarilor pe care urmeaza sa le faceti la nivelul autoritatii. Media europeana este trasa in jos de incapacitatea noastra de a colecta atat cat este necesar”, i-a spus Mihai-Razvan Ungureanu noului sef al ANAF.
Reamintim ca Sorin Blejnar a fost revocat de la conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), marti, decizia de eliberare din functie fiind semnata de seful Guvernului. Blejnar va ramane in sistem si va coordona Departamentul de Control al Marilor Averi, un proiect comun realizat impreuna cu Banca Mondiala si Fondul Monetar International.
Rezultate slabe
Ungureanu s-a declarat nemultumit de rezultatele obtinute de institutiile abilitate in combaterea evaziunii fiscale. “La nivelul aparatului primului-ministru am facut, in cele 60 de zile care s-au scurs de la precedenta intalnire a Comitetului Interministerial, o serie de analize, care s-au bazat odata pe rezultatul actiunii de control desfasurate de catre Curtea de Conturi a Romaniei, Corpul de Control al primului-ministru si specialisti din aparatul propriu de lucru. Ceea ce ne-a interesat a fost diagnosticul de management al institutiei, constatand ca in 2011 si in primul trimestru al acestui an incasarile la bugetul consolidat al statului s-au situat sub planul stabilit de Ministerul Finantelor Publice, imprejurare in care este exclusa ideea vehiculata cu privire la colectarea unor sume suplimentare”, a spus el.
Metode invechite la ANAF
Premierul a mai constatat ca “pe toate segmentele direct implicate in prevenirea si combaterea fraudei si evaziunii fiscale, incepand cu inspectia fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor, executarea silita, Garda Financiara, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate intrebuintandu-se un sistem de indicatori de performanta care a fost constant modificat, reflectand in special aspectele cantitative, fara corelarea cu aspectele calitative”.
“Credem ca deficientele majore pe linia prevenirii si a combaterii evaziunii fiscale se datoreaza lipsei de metodologie si proceduri de selectie a contribuabililor supusi diferitelor tipuri de controale, utilizarii de metode invechite de actiune, neadaptate la formele actuale de frauda fiscala, lipsei de colaborare intre diversele structuri componente ale institutiei si neasigurarii securitatii si interoperabilitatii aplicatiilor informatice. Credem ca acest mod, pe care rapoartele il califica drept defectuos, a creat posibilitatea interventiei factorului uman in toate structurile, la toate nivelurile, subiectivismul in aprecierea diferitelor situatii fiscale fiind un fenomen generalizat, astfel incat nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalitatii contribuabililor in fata taxelor si a impozitelor datorate bugetului consolidat al statului”, a mai spus Ungureanu.
Lipsa de coeziune intre Inspectia Fiscala si Garda Financiara
Rapoartele au constatat “lipsa de coeziune intre structura Directiei Generale de Inspectie Fiscala si Garda Financiara, pierzandu-se din vedere faptul ca Garda Financiara trebuia sa fie implicata cat mai putin in controale care sa aiba ca finalitate verificarea activitatii financiar-contabile si aplicarea de amenzi contraventionale”. Premierul a precizat ca rolul fundamental al acestei institutii este “declansarea de actiuni de verificare pe zona nedeclarata a fiscalitatii, care tine de economia subterana”. El a dat cateva exemple: identificarea si verificarea depozitelor clandestine, verificarea antrepozitelor fiscale, identificarea si lichidarea societatilor care functioneaza fara a fi inregistrate in mod legal, verificarea tranzactiilor comerciale fictive, verificarea modului de functionare a societatilor care desfasoara activitatea fara a utiliza conturile bancare.
Monitorizarea antrepozitelor fiscale la Vami, ioc
“Credem ca la nivelul Autoritatii Nationale a Vamilor se constata lipsa unei monitorizari a antrepozitelor fiscale si a miscarilor produse intre acestea, controlul activitatilor nefiind planificat in mod operativ, cu celeritate, pentru a surprinde fenomenele de frauda si de evaziune fiscala in fazele incipiente, deoarece viteza de reactie a societatilor care produc pagube bugetului de stat prin neplata accizelor este foarte mare, aceste forme disparand doar dupa cateva luni de activitate”, a mai spus Ungureanu.
In ceea ce priveste executarea silita, primul-ministru a acuzat ca gradul de incasare al creantelor “este foarte redus, sumele obtinute din aceasta activitate situandu-se doar in jurul a 25 de procente din volumul creantelor din titlurile executorii, consecinta fiind preluarea diferentei in soldul arieratelor la bugetul consolidat al statului, grevand bugetul consolidat al statului”. “Gradul de incasare a arieratelor recuperabile a urmat un trend descendent in anii care au trecut”, a precizat seful Executivului.
Comunicare zero din partea ANAF
“La nivelul comunicarii si al colaborarii interinstitutionale, ANAF, ca prima institutie responsabila in combaterea fraudei si evaziunii fiscale, credem ca nu a actionat unitar impreuna cu celelalte structuri ale statului. Am constatat deficiente in cooperarea cu MAI, caruia nu i s-a permis accesul la bazele de date proprii cu informatii specifice. Cooperarea interinstitutionala s-a rezumat doar la rezolvarea solicitarilor punctuale ale organelor de politie sau unitatilor de parchet. Chiar si in aceste situatii, nu s-a manifestat interes pentru identificarea de solutii in vederea unei conlucrari efective, fara decalaje in timp, intre actiunile structurilor ANAF si ale organelor de politie, acest aspect ducand la trimiterea dosarelor in care exista indicii de evaziune fiscala la unitatile de parchet, dupa lungi perioade de timp, pagubele stabilite fiind imposibil de recuperat din cauza disparitiei societatilor si a bunurilor acestora”, a punctat Ungureanu.
El a cerut atat comitetului interministerial, cat si grupului de lucru de la Ministerului Administratiei si Internelor “reanalizarea modului de actiune in cadrul acestui organism, astfel incat comunicarea sa fie rapida, directa si orientata spre obtinerea de rezultate calitative: destructurarea gruparilor infractionale, recuperarea rapida a prejudiciilor, utilizarea eficienta a resurselor in raport cu rezultatele obtinute, atat la nivelul structurilor centrale – si accentuez acest lucru -, cat si la nivelul structurilor teritoriale”, a conchis seful Guvernului.
Magda SEVERIN
