Noul acord stand-by, aprobat de FMI

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat, vineri, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de 2 ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Ultimul acord cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011. Acordul de împrumut ar fi trebuit finalizat în martie 2013, însă autorităţile române au cerut o extensie de 3 luni astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat. Board-ul FMI a acceptat în martie cererea, însă la sfârşitul lui iuniea avizat cu 3 derogări ultimele evaluări.

“Board-ul FMI a aprobat un nou acord stand-by cu o durată de 24 de luni şi cu o valoare echivalentă cu 1,75 miliarde de DST (circa 1,98 miliarde de euro sau 170% din cota României la Fond). Autorităţile au informat FMI că intenţionează să trateze aranjamentul ca preventiv, astfel că nu intenţionează să tragă fonduri. Autorităţile române au cerut, de asemenea, sprijin preventiv şi de la Uniunea Europeană, de 2 miliarde de euro”, se arată într-un comunicat al FMI.

În cadrul ultimelor două acorduri cu FMI, România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii, a afirmat Nemat Shafik, prim-adjunct al directorului executiv al FMI.

Încă vulnerabili la şocuri externe

“Totuşi, PIB real nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv fluxurile volatile de capital, în timp ce agenda de reforme rămâne nefinalizată. Noul accord va susţine continuarea politicilor, va asigura un sprijin de rezervă şi va încuraja reformele care susţin creşterea economic. Va pune, de asemenea, România pe calea ieşirii din mecanismele de sprijin ale FMI”, a declarat Shafik.

Orientarea actuală a politicilor fiscale şi monetare este în mare măsură adecvată. Autorităţile trebuie felicitate pentru planurile de a reduce în continuare deficitul bugetar, în linie cu angajamentele României asumate prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE, se arată în comunicat.

“Trebuie să se reziste presiunilor pentru anularea reformelor fiscale, iar reformele instituţionale pentru plata arieratelor, prioritizarea investiţiilor publice şi creşterea absorbţiei de fonduri UE ar trebui accelerate. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru lărgirea bazei fiscale, întărirea administraţiei fiscale şi reformarea sistemului de sănătate”, a adăugat Shafik.

Reforme în transporturi şi energie

Aplicarea reformelor în transporturi şi energie este importantă pentru îmbunătăţi situaţia mediului de afaceri. Dereglementarea graduală a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, ar trebui continuată, recomandă FMI.

“De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a adopta reformele întârziate la companiile de stat, inclusiv îmbunătăţirea guvernanţei şi creşterea implicării sectorului privat”, a declarat directorul FMI.

Sistemul bancar din România este bine capitalizat, în timp ce dezintermedierea financiară a instituţiilor de credit străine se menţine ordonată, însă creditele neperformante continuă să crească, iar autorităţile ar trebui să adopte o serie de măsuri, se arată în comunicat.

“Îmbunătăţirea bilanţului de active trebuie accelerată, întrucât creditele neperformante continuă să crească. Amendarea codului insolvenţei şi adoptarea legislaţiei obligaţiunilor garantate ar fi paşi importanţi în această direcţie. Ca prioritate suplimentară în privinţa politicilor, structura la autoritatea de supraveghere nefinanciară ar trebui adusă la standardele internaţionale”, a mai spus Shafik.

Angajamente

În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile:

• aprobarea unei ordonanţe de guvern care să cuprindă definiţiile standard ale angajamentelor pentru sistemul de control al angajamentelor;
• aprobarea unei ordonanţe de guvern care să definească criteriile de prioritizare pentru proiectele de investiţii publice;
• aprobarea unei ordonanţe de guvern de lărgire a bazei de contribuţii sociale prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie de sănătate) asupra veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice, care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014;
• autorizarea actualului consiliu interimar, în cadrul unei Adunări Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, să ia decizii în conformitate cu prevederile legii 31/1990, cautând în acelaşi timp să desemneze un consiliu profesionist în concordanţă cu ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat; clarificarea tratamentului fiscal al titlurilor de valoare Romgaz tranzacţionate pe bursele de valori din străinătate şi adoptarea, dacă este cazul, a bazei legale necesare.

Guvernul a decis deja ca persoanele care obţin venituri din chirii să plătească CASS în limita a 5 salarii brute, respectiv cel mult 611 lei pe lună.

Guvernul trebuie să îndeplinească, totodată mai multe criterii de referinţă structurale:

• începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile centrale şi locale, pe unităţi, cu frecvenţă trimestrială (finele lunii septembrie);
• elaborarea pachetului de bază în sănătate în cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va defini şi sfera de cuprindere a sectorului privat în sistemul sanitar în viitor (finele septembrie);
• elaborarea proiecţiilor financiare pe termen mediu care să identifice corect implicaţiile fiscale ale proiectelor cu finanţare UE, cuprinzând necesarul de cofinanţare, corecţiile financiare şi cheltuielile neeligibile (mijlocul lunii octombrie);
• aprobarea, prin memorandum de guvern, a unei liste de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (mijlocul lunii octombrie);
• lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz (finele lunii noiembrie);
• numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011; aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate (finele lunii noiembrie);
• punerea în funcţiune integrală a sistemului de control al angajamentelor, susţinut de modificările legale şi procedurale necesare şi acoperirea cheltuielilor MFP şi a încă cel puţin unei alte unităţi adiţionale de la nivel central şi de la nivel local (finele lunii decembrie).

De asemenea, Guvernul s-a angajat faţă de FMI că va vinde “majoritatea portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei, care a rămas, după transferul companiilor energetice către Departamentul pentru Energie, cu participaţii integrale, majoritare sau minoritare la: Romarm, Oltchim, Plafar, Carfil, Metrom, UM Cugir, UM Mija, UM Sadu, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb, Şantierul Naval Mangalia, IAR Braşov, Romaero, Şantierul Naval 2 Mai.

Privatizări eşuate

Guvernul a eşuat în încercările de privatizare de până acum: Oltchim a „căzut” în septembrie trecut, Poşta Română a fost amânată pentru iunie anul viitor, iar CFR Marfă rămâne o mare necunoscută, după ce câştigătorul licitaţiei, compania Grup Feroviar Român (GFR) – singura rămasă, de altfel, în competiţie – nu a depus nici până astăzi, după circa 100 de zile, cei 202 milioane de euro ofertaţi. Mai mult, Executivul a stabilit, prin HG 526 din 14 iulie a.c., că dacă tranzacţia nu va fi finalizată până în 14 octombrie, firma câştigătoare nu va plăti penalităţi.

Listări la bursă

Pe lângă privatizări, Guvernul a promis de mai multe ori FMI şi Comisiei Europene că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%), Romgaz (10%), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%).

Un pachet de 15% din acţiunile statului la Transgaz Mediaş (TGN) a fost vândut pe bursă în luna aprilie, printr-o ofertă secundară, conform acordului Guvernului cu FMI.

Nuclearelectrica a derulat, în perioada 9 – 20 septembrie, o ofertă prin care a atras 281,8 milioane lei (63 milioane euro), prin vânzarea a 10% din acţiuni.

Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar de acţiuni deţinute de stat la Electrica, după majorarea de capital, este programată pentru luna mai 2014.

Totodată, pentru sfârşitul lunii iunie 2014 sunt prognozate lansări de oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica.

Magda SEVERIN