Benzina şi motorina s-au scumpit cu până la 15-20 de bani încă din primul minut al noului an, în urma unui tertip la care a recurs Guvernul pentru a mai câştiga ceva fonduri la buget, chiar dacă în mod nedrept. Românii ar fi trebuit să plătească anul acesta mai puţin la carburanţi, deoarece euro, în funcţie de care se calculează accizele, a fost mai mic în toamna lui 2013 decât în anul precedent. Concret, BCE a publicat la 1 octombrie 2013 o referinţă de 4,4485 lei/euro, în scădere cu 7,38 bani (1,63%) faţă de aceeaşi dată din 2012. Numai că guvernanţii au găsit rapid soluţia, impunând prin OUG 102/2013 un alt calcul al accizelor: în funcţie de rata medie a inflaţiei din luna septembrie 2013, care a fost de 4,77%. La aceasta se adaugă referinţa de 4,5223 lei/euro anunţată la 1 octombrie 2012, astfel că s-a ajuns la un curs de schimb de 4,738 lei/euro – nereal, dar „sănătos“ pentru bugetul de stat. Însă şi alte modificări şi completări ale Codului Fiscal vor duce la scumpiri în lanţ, impozitul pe construcţiile speciale fiind una dintre ele.
Anul 2014 vine cu un set de modificări şi completări în Codul Fiscal, operate de Guvern. Prin OUG 102/2013 s-a stabilit noul mod de calcul al valorii accizelor în lei, ce va fi valabil atât timp cât cursul de schimb valutar anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, va fi mai mic decât cel de la aceeaşi dată a anului anterior celui precedent.
În acest sens, „valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie“, se arată în noul act normativ.
Acciza reprezintă, în medie, 27% din preţul total al carburanţilor, iar o majorare a valorii acesteia cu 4,77% presupune o scumpire cu 1,29% a litrului de benzină şi de motorină, adică 9 bani.
Numai că, la pompă, realitatea arată altfel, cel puţin în cazul motorinei: majorarea este dublă, de circa 15 – 20 de bani, conform preţurilor afişate la benzinării. Aşadar, litrul de motorină s-a mărit la 6,38 – 6,48 de lei, respectiv la 2,37-2,48%, mult peste acel 1,29% prevăzut de noul mod de calcul al accizelor.
La benzină, scumpirea a respectat, deocamdată, cota prevăzută de 9 bani: un litru de benzină Standard 95 costa în ultimele zile ale anului trecut 5,78 de lei şi acum este de 5,87 lei. Scumpirea carburanţilor va antrena majorări de preţ la transporturile de mărfuri – implicit la alimente -, dar şi la cele de călători.
Românii au scăpat însă de acciza suplimentară de 7 eurocenţi la combustibili, pe care Guvernul a încercat să o impună începând de la 1 ianuarie. Termenul a fost prorogat cu 3 luni, dar noua taxă nu mai poate fi introdusă cel puţin până la prima rectificare de buget, în iulie.
Impozit pe infrastructura drumurilor
Tot prin OUG 102/2013 a fost instituit un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal. Este vorba despre construcţiile „speciale“ prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004.
În această categorie este inclusă atât infrastructura de transport feroviar, cât şi cea a drumurilor: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc).
Cota de impozit este de 1,5% din valoarea construcţiei şi se datorează de către persoanele juridice române; persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Fac excepţie institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; instituţiile publice; asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.
Impozitul se datorează începând cu 1 ianuarie 2014, iar calculul şi declararea acestuia se efectuează în mod anual de către contribuabili, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul.
Plata se face în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv. Alte categorii de construcţii speciale: centrale hidroelectrice; staţii şi posturi de transformare; staţii de conexiuni; centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice; piste şi platforme; sonde de ţiţei, gaze şi sare; rampe de încărcare-descărcare; coşuri de fum şi turnuri de răcire; iazuri pentru decantarea sterilului; heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură; linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console); platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv; lacuri artificiale de acumulare; construcţii pentru transportul energiei electrice; canale de irigaţii.
Declararea şi plata:
Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scad: valoarea clădirilor, inclusiv cea a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz; valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale; valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.
Redevenţe majorate, modificări la TVA
Totodată, s-a majorat cu 25% cota redevenţelor cuvenite bugetului de stat în urma exploatării resurselor minerale aflate sub incidenţa Legii minelor nr. 85/2003. Redevenţa pentru exploatarea metalelor nobile a fost mărită la 50%, respectiv de la 4% din valoarea producţiei miniere la 6% din această valoare. Redevenţa pentru exploatarea cărbunilor a rămas nemodificată, la 4%.
În cazul TVA, cele mai importante modificări aduse prin OUG 102/2013 sunt următoarele: nu se mai impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, dacă sunt demonstrate corespunzător; a fost eliminată condiţia referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România, astfel că rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege; a fost exclus din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing costul cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, acesta urmând a fi recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.
Schimbări la impozitul pe venit
Principalele modificări la impozitul pe venit sunt:
• acordarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută;
• crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent dacă acestea sunt plătite în România sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte;
• posibilitatea de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură;
• simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitul net din arendă în sistem real;
• deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate;
• neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole;
• stabilirea tratamentului fiscal în cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
• crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE, care obţin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenţi, ţinând seama de situaţia contribuabilului;
• s-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.
În cazul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu mai aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la acei contribuabili care realizează venituri din consultanţă şi management, dacă ponderea totală a acestor venituri este de peste 20%; s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.
Scutiri la impozitul pe profit
La impozitul pe profit se prevede scutirea câştigurilor de capital, prin: scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri; scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare; scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.
Aceste scutiri se acordă în condiţiile în care contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.
Totodată, s-au introdus scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română; scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru; neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.
Alte prevederi se referă la condiţiile de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
A fost revizuit regimul fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depăşesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutiv.
Veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din România al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spaţiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, chiar şi în situaţia în care convenţia de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România şi statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.
În cazul impozitului pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România, noul act normativ prevede reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
FOTO: Jean-Mihai PÂLŞU
