Cu doar 7.900 mai multe față de anul 2013, numărul locurilor de muncă a fost de numai 38.500 anul trecut – din care 36% în sectorul bugetar (unde se știe că au acces în cea mai mare măsură protejații politicului – n.r.) – iar rata medie anuală a acestora, de 0,89%, a urcat cu 0,17% faţă de anul precedent, potrivit INS.
Premierul Victor Ponta susține însă că anul trecut s-au angajat 70.000 de români, care au coborât sub 730.000 numărul șomerilor.
Statistica îl contrazice dar n-ar fi asta cel mai grav; promisiunea cu 1 milion de locuri de muncă – făcută în Programul de guvernare din 2012 – se dovedește departe de a fi realizată, deși Ponta se află de 3 ani la guvernare.
Nici nu se putea altfel, atât timp cât investițiile publice au fost tăiate sistematic (pentru a drena banii de la buget spre campaniile electorale pentru localele și parlamentarele din 2012 și europarlamentarele și prezidențialele din 2014) iar cele private întârzie să apară, pe o piață nesigură.
Așadar, din milionul făgăduit s-au creat numai 117.400 de locuri de muncă, iar acestea sunt în mare măsură la stat. În 2013 au fost 30.600 de locuri de muncă ocupate, în creştere cu 5.800 faţă de 2012, când au existat 24.800 de locuri, iar în 2011 cu 1.300 mai puține, adică 23.500.
Boc a „ras” 200.000 de bugetari
Guvernarea Boc va rămâne pe veci amprentată de tăierea cu 25% a salariilor din sectorul public – lefuri ce atinseseră, grație sporurilor nesimțite, cote astronomice – – și a locurilor de muncă de la stat. Astfel, numărul bugetarilor a fost redus cu 200.000.
Însă și sectorul privat a fost grav afectat, circa 700.000 de societăți comerciale fiind silite să-și închidă activitatea.
Numărul locurilor de muncă nou-create a fost infim: 26.100 în anul 2011 și 24.200 în anul 2010.
Despre 2009 nici nu mai vorbim, fiind primul an de criză: rata locurilor de muncă vacante abia a atins 0,88%...
200.000, angajați de Tăriceanu
… în scădere cu 1,06% faţă de ultimul an (2008) al guvernării Tăriceanu, în timpul căreia au fost angajați circa 200.000 de bugetari, numărul acestora atingând 1,4 milioane.
Însă și anul 2007 a avut o evoluție spectaculoasă a locurilor de muncă; din păcate, maximul a fost atins în activităţile din administraţia publică – rată 6,76% – şi în cele din sănătate şi asistenţă socială – rată 5,94%.
În ciuda acestei performanțe, șomajul s-a aflat la cote ridicate: 641.000 de persoane).
Trebuie precizat însă că oferta era extrem de generoasă la vremea respectivă: aproape 100.000 de locuri de muncă vacante în 2007 și peste 90.000 în anul 2008.
Astăzi, 4,5 mil. de angajați la 5,3 mil. pensionari
Astăzi, cu tot cu cei 1,18 milioane de bugetari, România are circa 4,5 milioane de angajați.
Dintre aceștia, 3,3 milioane care activează în sectorul privat și îi susțin pe bugetari, pe cei 5,35 de milioane de pensionari, pe cei 3,5 milioane de elevi și studenți de la stat și, nu în ultimul rând, pe asistații social.
Administrația publică, vedetă
Revenind la datele INS pentru anul 2014, „ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (2,64%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,56%)”. Așadar, primăriile au făcut cele mai multe angajări – și știm bine cine beneficiază de astfel de locuri de muncă.
La polul opus s-au situat activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,15%), respectiv cele din industria extractivă (0,18%).
În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape 28% din numărul total al locurilor de muncă (10.700), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,01%.
La buget, 36% dintre locurile noi ocupate
În concluzie, sectorul bugetar a însumat peste 36% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (6.500), urmată de sănătate şi asistenţă socială (4.900), respectiv învăţământ (2.600).
Cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată s-a înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, tranzacţii imobiliare, respectiv în industria extractivă, unde angajatorii au prezentat câte 100 de locuri vacante.
Angajări la primării și în 2013
Comparativ cu anul 2013, cele mai relevante creşteri s-au regăsit tot în administraţia publică (+0,66% rată, 1.600 de locuri), sănătate şi asistenţă socială (0,44% rată și 1.400 locuri).
Cele mai accentuate diminuări s-au constatat în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,48% rată, -400 locuri vacante), urmate de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,17% rată, 10 locuri vacante).
În profil teritorial, cele mai ridicate valori în anul 2014 s-au înregistrat în regiunile Vest (6.700 locuri vacante – rată 1,53%), respectiv Bucureşti-Ilfov (9.300 locuri vacante – 0,98%).
La polul opus sau situat regiunea Sud-Vest Oltenia (1.600 locuri vacante, respectiv 0,46%) și regiunea Sud-Est (2.300 locuri vacante, respectiv 0,52%).
Faţă de anul 2013, cel mai semnificativ avans l-a avut regiunea Vest (2.100 locuri vacante, respectiv 0,47%).
Detalii, AICI.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLȘU
