Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) Bucuresti si alti specialisti in arhitectura si urbanism, precum si reprezentanti ai societatii civile reclama ca Primaria Capitalei va distruge marile bulevarde din nordul orasului – Kiseleff, Prezan si Aviatorilor -, prin construirea unor pasaje subterane destinate fluidizarii traficului auto. Ei sunt de parere ca ar exista solutii alternative, ca realizarea unor inele ocolitoare ale orasului. O dezbatere pe tema acestor variante si a viitoarelor pasaje rutiere a avut loc joi, la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romane. Arhitectii prezenti au acuzat ca Municipalitatea va deteriora arhitectura, spatiul verde, promenadele si pistele pentru biciclisti “doar pentru ca masinile celor care vin din Voluntari sau Corbeanca, unde si-au facut case, sa poata patrunde rapid in Bucuresti”.
“Este furat bucurestenilor acest ansamblu de promenada”, a acuzat Mircea Ochinciuc, presedintele OAR Bucuresti, apreciind ca “s-a creat o anumita presiune” pentru realizarea pasajelor de catre cei care s-au mutat in Voluntari sau Corbeanca, in nordul Bucurestiului.
La randul sau, arhitectul Dan Marin a aratat ca circulatia de tranzit nu se face in mod normal prin centrul orasului, chiar si pe strazi suspendate, ci pe centura si inelele de la periferie, iar Primaria Capitalei nu ar fi straina de aceasta solutie, propusa ca prioritara in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Zona Centrala Bucuresti, care prevede ca “Prioritatea numarul 1 pentru facilitarea circulatiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii”.
Proiect de infrastructura, nu de urbanism
Proiectul construirii acestor pasaje rutiere pe sub cele 3 mari bulevarde – Kiseleff, Prezan si Aviatorilor – a fost lansat ca unul “de infrastructura”, nu “de urbanism”. Mai intai au avut loc licitatiile pentru desemnarea constructorilor si abia dupa aceea s-a luat in discutie si aspectul urbanistic, apelandu-se la arhitecti sa vina cu argumente in sprijinul proiectului, a reclamat Dan Marin, citand Legea nr. 255/2009 privind lucrarile de infrastructura in care se prevede ca acestea pot fi autorizate fara alcatuirea unor documente de urbanism.
“Este o stare de spirit: «Noi construim, n-avem timp de istoria voastra»… Lucrurile sunt foarte grave”, a mai avertizat arhitectul.
Urbanism, natura si om
El a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul si Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, aratand ca “nu vrea sa faca nimeni pasaje pe Champs-Elysees, ca s-o ia mai repede”, celebrul bulevard fiind perceput drept “un ax simbolic al Parisului” si nu unul “de circulatie”. Cu toate acestea, pe Champs-Elysees se circula si exista chiar si mici parcari discrete, mascate de vegetatie, accentul punandu-se pe urbanism, natura si om, a continuat arhitectul Dan Marin.
Ordinul Arhitectilor propune clasarea celor 3 bulevarde in Lista monumentelor istorice
Pe de alta parte, OAR Bucuresti a propus clasarea ansamblului celor 3 bulevarde in Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Insa Ministerul Culturii a respins propunerea si a dat aviz favorabil proiectului Primariei.
OAR Bucuresti intentioneaza sa retrimita adresa la Ministerul Culturii, cu documentatia aferenta. In noiembrie anul trecut, propunerea a intrunit cu un vot mai mult “pentru” decat “impotriva”, cand a fost discutata in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI), in prezenta primarului Sorin Oprescu, a precizat arhitectul Nicolae Lascu, fost membru in comisia de specialitate a Ministerului Culturii. Avizul CNMI este insa unul consultativ, putand fi acceptat sau respins de ministrul Culturii, care nu a fost de acord cu clasarea.
Fara aviz de la Ministerul Dezvoltarii
In schimb, Ministerul Dezvoltarii nu a avizat realizarea pasajelor, etapa necesara in vederea eliberarii autorizatiei de construire, de catre Primaria Capitalei, si a demararii lucrarilor, insa procedura poate fi reluata. “Te-ai fi asteptat sa fie invers”, a spus Lascu despre deciziile celor doua ministere.
“Ministerul Culturii si Patrimoniului a mentionat intr-o justificare minimala faptul ca aceasta clasare ar ingreuna accesul companiilor care administreaza retele de apa si electrica. Un fapt inexact, intrucat legea stipuleaza clar ca acest tip de interventii au un regim special si ca se pot desfasura in conditii normale chiar si pe un bulevard clasat ca monument istoric”, se arata intr-un comunicat al OAR Bucuresti.
OAR Bucuresti: Minciuni si dezinformare din partea PMB
“Au fost spuse minciuni: ca nu pot fi clasate bulevardele ca, daca apoi se sparge o teava de apa, nu se poate repara pana nu se intruneste Comisia Monumentelor sa aprobe. (…) Doar nu va inchiputi ca daca se sparge o teava in Parcul Herastrau sau in Cismigiu, clasate ca monumente istorice, o sa se intruneasca Comisia Nationala a Monumentelor Istorice ca sa se poata face reparatia”, a mai intervenit Dan Marin, citand, de asemenea, prevederile legale care permit interventia inclusiv asupra monumentelor istorice in cazul unor calamitati.
“Nu este decat o dezinformare, o insiruire de afirmatii care dovedesc incompetenta si necunoasterea legilor, un text nedemn pentru o institutie care are misiunea de a apara patrimoniul cultural al Romaniei”, afirma Ochinciuc, citat in comunicatul OAR Bucuresti. “Nemaivorbind de faptul ca aceste lucrari vor tranforma zona de nord intr-un urias santier timp de mai multi ani, iar la finalul lucrarilor, valoarea imobiliara a proprietatilor din aceasta zona va fi profund afectata”, adauga Mircea Ochinciuc.
Excavari masive
“Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania se lupta pentru a proteja cele trei bulevarde istorice, unde Primaria Capitalei intentioneaza sa construiasca pasaje auto. Pentru acestea se va excava masiv in zona, eludand trotuare, pistele pentru biciclete, vegetatie, intrarea in parcul Herastrau de la Charles de Gaulle. Lucrarile nu iau in calcul istoria si arhitectura bulevardelor, dar mai ales incurajeaza traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducand orasul cu zeci de ani in urma comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat sosele de centura pentru a fluidiza traficul si a proteja centrele istorice“, se arata in comunicatul OAR Bucuresti, prezentat si la conferinta de joi.
Cate doua rampe pe sens, la intrarea in pasaj
Lucrarile presupun construirea a cate doua rampe pe sens la intrarea masinilor in pasaj, cu lungimea de 400 de metri fiecare, cumuland un total de un aproape 5 kilometri.
In plus, parcarii subterane de la Charles de Gaulle i se va alatura un mall subteran de 8.000 de metri patrati.
Acesta lucrare necesita, conform proiectului, o arie de cateva mii de metri patrati de trepte de acces in subteran, chiar la intrarea in Herastrau pe la Charles de Gaulle, se mai precizeaza in comunicat.
“Problema arhitectilor si a istoricilor nu este nici parcarea, nici mall-ul subteran, acestea neavand inca avizul comisiei de la MDRT, ci faptul ca se construiesc aceste pasaje care, pe langa efectul profund distructiv, nici macar nu sunt necesare. Cu toate acestea, mentionam ca nu exista lucrare subterana fara efecte la suprafata. Exista spatii la Charles de Gaulle unde inaltimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge si la 4 metri”, a declarat Mircea Ochinciuc.
Bulevardele Aviatorilor, Kiseleff si Prezan – ansamblu istoric clasa A
OAR Bucuresti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra ca bulevardele Aviatorilor, Kiseleff si Prezan se constituie intr-un ansamblu istoric clasa A, de importanta nationala. Acestea au fost declarate, in trecut, drept zona protejata, insa prevederile legale in legatura cu ceea ce presupune o zona protejata sunt extreme de vagi.
“Sos. Kiseleff si B-dul Aviatorilor nu sunt simple cai de circulatie, ci artere cu o semnificatie speciala pentru capitala Romaniei. Dupa modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce faceau legatura intre oras si zona verde din nord, urmand o conceptie artistica in care aliniamentul de arbori si masivul vegetal joaca un rol esential”, argumenteaza OAR Bucuresti.
Pasajul subteran de pe Bd. Aviatorilor, la a doua tentativa de aprobare
Proiectul pasajului subteran de pe Bd. Aviatorilor se afla la a doua tentativa de aprobare. El a mai aparut in anul 2007, in aceeasi asociere cu parcarea subterana din Piata Charles de Gaulle, insa a fost eliminat, avizandu-se favorabil si aprobandu-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piata Charles de Gaulle, avizat prin HCGMB nr. 319/2009).
In vara anului trecut au aparut informatii despre mall-ul si parcarea subterana, conform carora licitatia de executie a fost castigata de Romstrade. La vremea respectiva insa, proiectul nu era definitivat, ceea ce ar fi facut imposibila ofertarea executiei.
Primaria si-a exprimat intentia de a realiza aceste proiecte in regim de PPP (parteneriat public privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocati din bugetul primariei si alte 40 milioane de euro sunt finantati de un investitor privat. Tot presa a scris ca cei 40 de milioane de euro vor fi oferiti de investitorul Nelu Iordache, care va executa insa si lucrarea, primind si drept de cesiune pe 49 de ani asupra parcarii si mall-ului subteran, se mai arata in comunicatul citat.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PALSU
