După ce inaugura anul trecut, electoral, cel mai mare adăpost din lume pentru maidanezi, Dog Town – despre care recunoaşte că este construit de un ONG prieten al fiului său, Mircea -, primarul general Sorin Oprescu a anunţat miercuri, cu ochii în lacrimi pentru copilul sfâşiat de câini lângă Parcul Tei, că va organiza un referendum pentru a vedea dacă bucureştenii sunt de acord cu eutanasierea animalelor care umblă prin Bucureşti ca prin pădure. Cheltuială inutilă (de câteva milioane de euro): oamenii doresc să trăiască într-o capitală civilizată, fără animale sălbatice pe stradă. Pentru asta şi plătesc taxe şi impozite. Cei care au animale de companie le îngrijesc, le hrănesc şi le ţin acasă.
Edilul Capitalei susţine că a ieşit public cu o declaraţie abia în a 3-a zi de la moartea înfiorătoare a copilului de 4 ani deoarece nu se afla în ţară – deşi duminică a inaugurat în Bucureşti statuia lui George Enescu, în deschiderea festivalului cu acelaşi nume.
Cadavrul băieţelului găsit de poliţişti, luni, la puţin timp după deces, era desfigurat şi avea sute de muscături pe tot corpul; numai tălpile picioarelor i-au scăpat fără plăgi, potrivit medicului legist care a făcut autopsia. Dintre corpurile persoanelor decedate în Bucureşti în urma muşcăturilor de câini, acesta a fost cel mai înspăimântător, recunosc medicii.
“Daca vedeti cum arată copilul vă schimbaţi opinia despre maidanezi! Au acţionat exact prin instinctul lor primar de animale care ucid ca să mănânce. (Copilul, n.r.) arăta ca o pradă. (…) O hemoragie externă masivă, putem adăuga şi factorul durerii, şi factorul spaimă. Este ceva îngrozitor”, a declarat medicul legist Abdo Salem, şeful Departamentului de Medicină Legală Clinică al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML) “Mina Minovici”.
Mai pe româneşte, maidanezii au devorat părţi din trupul copilului. Adică l-au mâncat de viu.
De altfel, mama băieţelului a făcut mărturia terifiantă la RTV: “Ionuţ nu mai are o mână iar capul e luat tot”.
Despre referendum, Oprescu spune că ar vrea să îl organizeze în ultima duminică din septembrie sau în prima din octombrie. Primarul încearcă, astfel, să le paseze bucureştenilor responsabilitatea, când el, de fapt, a fost învestit exact pentru rezolvarea problemelor comunităţii.
Băsescu cere Guvernului ordonanţă de urgenţă
Cu o zi în urmă, preşedintele Traian Băsescu cerea Guvernului să emită “rapid” o ordonanţă de urgenţă care să prevadă eutanasierea maidanezilor dacă nu sunt adoptaţi “într-un termen scurt sau rezonabil”. El a argumentat că proiectul de lege aflat în Parlament încă din 2007 nu va rezolva prea curând problema, iar primarii “sunt legaţi de mâini şi de picioare”. Nu este chiar aşa; altfel, de ce unii primari din ţară au reuşit să scape de câini, iar edilii bucureşteni nu?. Răspunsul este simplu: pentru că au vrut.
Totuşi, cererea lui Băsescu este justificată cel puţin dintr-un motiv: la câte ordonanţe de urgenţă a emis Guvernul Ponta de la începutul anului fără a putea proba “urgenţa”, încă una, pe care chiar şi unii adversari politici ai lui Băsescu o văd utilă, nu va face decât să urgenteze lucrurile.
Amintim că USL a atacat la Curtea Constituţională proiectul atunci când parlamentarii PDL – ce deţineau majoritatea – au votat în lege eutanasierea animalelor fără stăpân, iar CCR a decis că eutanasierea este permisă numai în cazul maidanezilor care suferă de boli incurabile. Or, dacă agresivitatea excesivă ar fi fost considerată de primari boală incurabilă, până acum am fi scăpat în Bucureşti cel puţin de haitele care încolţesc oamenii. Dar este evident că edilii au tot interesul ca aceşti câini vagabonzi să existe, pentru că astfel pot aloca bugete grase pentru serviciul de ecarisaj.
Ponta pasează Parlamentului răspunderea
Joi, în şedinţa de Guvern, premierul Victor Ponta a ridiculizat cererea lui Traian Băsescu privind adoptarea ordonanţei cu pricina şi s-a mulţumit să critice faptul că şeful statului “nu a făcut nimic” pe vremea când era primar al Bucureştilor, pentru rezolvarea situaţiei maidanezilor.
“Problema câinilor fără stăpân într-adevăr e o problemă gravă, care nu mai poate fi pur şi simplu uitată. Mi-aduc aminte că în urmă cu 14 ani un primar general al Capitalei ne-a anunţat că rezolvă problema câinilor vagabonzi. Între timp a fost şi preşedinte, n-a făcut nimic. S-a trezit aseară, speculând tragedia unei familii, să ne dea o dispoziţie. O să-l rog pe domnul vicepremier Dragnea, consultându-se în aceste zile cu reprezentanţii autorităţilor locale, să participe la dezbateri şi să avem o soluţie rapidă, dar şi eficientă”, a afirmat Victor Ponta în şedinţa Guvernului.
Numai că Dragnea are altă ocupaţie, de la începutul săptămânii: se prezintă zilnic la DNA, să studieze materialul de urmărire penală în dosarul în care a fost pus sub acuzare pentru fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
În stilul deja consacrat, parlamentarii au amânat astăzi, pentru săptămâna viitoare, începerea discuţiilor pe proiectul de lege şinut la naftalină.
Antonescu: “E mai logic ce a propus Băsescu”
UPDATE 5 septembrie: Crin Antonescu declară că nu este necesar un referendum în Bucureşti în privinţa câinilor fără stăpân şi i-a dat dreptate lui Băsescu în privinţa eutanasierii.
“E mai logic ce a propus Traian Băsescu (…) Măcar o luăm pe o cale. (…) Referendumul nu are ce să comunice nou. Răspunsul e clar: niciun bucureştean şi nici cel mai mare iubitor de câini nu vrea să vadă câini pe stradă. Atunci la ce să fac referendumul? E doar o întârziere şi o cheltuială degeaba”, a afirmat preşedintele Senatului şi copreşedintele USL, pe şantierul noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.
Băsescu şi eutanasierea
Amintim însă că în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu (2000-2004), când acesta a dat ordin să se eutanasieze câinii fără stăpân, reprezentanţii asociaţiilor pentru protecţia animalelor s-au strecurat în podul Primăriei Capitalei şi au amplasat de pe acoperiş – dotaţi cu echipamente de alpinişti – un banner imens pe care scria “ucigaş”.
Decizia de eutanasiere n-a fost luată din prima de Băsescu, ci după ce a constatat că cele 15 ONG-uri care semnaseră protocolul cu Primăria Capitalei angajându-se că sterilizează câinii şi le pun zgărdiţe – de culori diferite pentru femele şi masculi -, le dădeau drumul pe stradă cu zgardă, dar fără să-i castreze. Scos din sărite pentru că s-a lăsat prostit, Băsescu a cerut direct eutanasierea (la o săptămână de la prindere, dacă animalul nu era adoptat).
Evident că imaginea sediului Primăriei Municipiului Bucureşti asediat de activiştii “protectori” de animale şi împodobit cu bannerul “Băsescu ucigaş” a făcut deliciul televiziunilor străine, care arătau cu degetul cât de barbari sunt românii.
BB şi fiara
Val-vârtej, Brigitte Bardot a trimis un emisar să-i ceară lui Băsescu bănuţii de aur pe care îi donase cu câteva luni înainte, într-o descindere fulminantă la Bucureşti. Venise însoţită de militanţii săi şi de reprezentanţii aproape tuturor agenţiilor de ştiri străine, care, la conferinţa de presă ce a urmat după un tete a tete între diva franţuzoaică şi primarul micului Paris, i-au lăsat cu gura căscată pe jurnaliştii români: în momentul în care cei doi oficiali au luat loc la prezidiu, fotoreporterii şi reporterii străini s-au urcat cu picioarele pe masa la care se aşezaseră toţi reprezentanţii mass-media.
A fost un moment greu de uitat, în care inclusiv Traian Băsescu nu ştia cum să procedeze. Numai BB părea obişnuită cu astfel de manifestări, iar după câteva fandoseli într-o şedinţă foto ad-hoc în care l-a prins şi pe Băsescu, fosta actriţă sex-simbol al anilor ’60, acum ambasadoarea maidanezilor, a plecat cu tot alaiul după ea, la un adăpost pentru câini din Bucureşti, construit de Primărie, de unde, în faţa camerelor de luat vederi, a adoptat un căţeluş, pe care l-a luat cu ea în avion spre Franţa.
Sensibilizat la maxim, premierul de atunci, Adrian Năstase, a ordonat stoparea eutanasierii maidanezilor până la adoptarea, în Parlament, a unei legi speciale pentru animalele fără stăpân. De atunci – ca, de altfel şi înainte, după 1989, când demolările masive ale lui Ceauşescu au dus la apariţia câinilor fără stăpân -, în fiecare an sunt muşcaţi în Bucureşti între 15.000 şi 20.000 de oameni.
Antirabicul, un coşmar
Dincolo de tratamentul costisitor al vaccinului antirabic – administrat gratuit, însă câte deplasări cu taxiul trebuie făcute de către cel muşcat de câine, la Institutul “Matei Balş”, timp de două săptămâni, cât durează injecţiile! -, nu trebuie uitată tratarea plăgilor muşcate.
Dacă pacientul este copil, după ce face injecţia la spitalul de pe Şos. Iancului, trebuie să meargă la Spitalul “Grigore Alexandrescu” pentru schimbarea pansamentului, deoarece la “Colentina” se tratează numai adulţi. Pentru familia unui copil agresat de un maidanez – sau o haită – lucrurile nu se sfârşesc aici; trebuie să-şi ducă micuţul la şedinţe de psihoterapie, deoarece trauma poate avea urmări grave.
Cu cât copilul este mai mic, cu atât muşcăturile sunt mai grave: la nivelul toracelui, membrelor superioare şi capului.
Niciun parc fără câini
Nu există parc fără câini în Bucureşti. Evident, copiii veniţi să se joace dau peste excremente de animale, iar cazurile de parvoviroză sunt frecvente.
Haitele devin mai agresive seara, dar aşa cum s-a văzut în cazul copilului ucis luni, sunt la fel de periculoase şi la prânz. Nu de puţine ori, oamenii în vârstă – mai vulnerabili în a se apăra – sunt atacaţi şi suferă răni grave.
Răni care-i înspăimântă şi pe medici
Primul caz de om ucis de maidanezi în Bucureşti este cel al japonezului atacat în 2006, chiar în spatele sediului Guvernului. Cazul a ajuns în Justiţie, iar în apărarea câinelui vagabond s-a angajat avocata Paula Iacob şi a reuşit să-l salveze de eutanasiere, susţinând că japonezul – preşedinte al reprezentanţei Koyo – a murit în urma unui infarct.
Alt caz înfiorător este cel al unei femei sfâşiate de o haită de maidanezi în curtea sediului ADP Sectorul 5, la sfârşitul lui ianuarie 2011. Dr. Ioan Florescu, şeful Clinicii de chirurgie plastică de la Spitalul “Bagdasar – Arseni”, cel care i-a făcut rănitei transplant de piele pe porţiunile sfâşiate de animale, a declarat că acest caz este unul dintre cele mai grave pe care le-a văzut în timpul carierei sale. Femeia a murit după două zile.
Doctorul depăşit
Venirea unui medic la conducerea Municipalităţii Bucureştilor a însemnat o speranţă pentru locuitorii urbei. S-a spulberat rapid. După primii 4 ani de mandat, Oprescu a inaugurat Dog Town, la Giurgiu, şi a promis evacuarea tuturor maidanezilor din oraş.
Edilul spune că Municipalitatea nu a dat niciun ban pentru construirea acelui adăpăst care poate îngriji 1.000 de câini. Însă astăzi, la 5 ani şi 3 luni de când este primar general al Capitalei, Sorin Oprescu anunţă că în oraş există 64.000 de câini fără stăpân, potrivit celui mai recent recensământ al ASPA.
4,3 milioane de euro tocaţi
Din bugetul Primăriei Generale se alocă anual sume consistente pentru hrana, sterilizarea şi întreţinerea maidanezilor. Suma votată de CGMB pentru ASPA, anul acesta, este de 4,3 milioane de euro (18,6 milioane de lei), în condiţiile în care, din cei 47 de angajaţi 8 sunt hingheri. În schimb, ASPA are 3 directori.
Până la 31 august (primele 8 luni din an) s-au cheltuit 2,8 milioane de lei, din care 170.000 de lei – mai puţin de 1% din banii alocaţi – pentru sterilizarea câinilor în cabinetele particulare cu care Primăria Capitalei are protocol de colaborare.
Pentru hrana, medicamentele şi materialele sanitare s-au cheltuit 70.000 lei. (Pentru comparaţie, cheltuielile cu hrana unui câine sunt de 200 de lei/zi, în timp ce un bolnav beneficiază în spital de 150 de lei/zi.)
Restul sumei s-a dus pe salarii (628 milioane lei), pe combustibil 20.000 de lei şi pe repararea maşinilor 4.400 lei, deşi există numai 3 utilitare.
Chiria pentru sediul instituţiei din Str. Theodor Pallady a fost de 20.000 de lei, iar facturile pentru energia electrică, termică şi apă pentru cele două adăposturi sunt în valoare de 162.000 de lei.
Alte cheltuieli reprezentând servicii de curierat, telecomunicaţii şi internet s-au ridicat la aproximativ 40.000 de lei.
Banii cei mai mulţi, respectiv 854.000 lei, s-au cheltuit pe construirea adăpostului de la Mihăileşti – la care se tot lucrează din 2008. În adăpostul din Str. Theodor Pallady pot fi cazaţi numai maxim 100 de câini.
Parchetul General deschide ancheta
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au deschis o anchetă, în colaborare cu Poliţia Capitalei, asupra morţii copilului. Vor fi efectuate verificări şi cu privire la modalitatea în care au fost respectate dispoziţiile OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.
Parchetul General a preluat ancheta. “Motivele care au stat la baza deciziei de preluare vizează complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acestui caz”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Asociaţia pentru protecţia animalelor “Caleidoscop” a adoptat unul dintre câinii care l-au sfâşiat pe micuţ. Dovadă stă microcipul. Acum, va fi cercetată pentru ucidere din culpă.
Răzvan Băncescu, directorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), a fost şi el audiat de procurori.
Amenzi de râs
Firma de pază care asigura serviciile pentru societatea comercială SC Laguna Tei SRL, pe spaţiul unde a avut loc incidentul, a primit o amendă de 2.000 de lei de la poliţişti, pentru că nu avea un plan de pază.
Totodată, paznicul a fost sancţionat cu 300 de lei, pentru că nu avea atestat.
Proprietarul terenului privat va fi informat în scris despre faptul că a primit o amendă, în prezent el fiind în vacanţă la munte şi neputând fi găsit de oamenii legii, au precizat reprezentanţii Poliţiei Capitalei.
Cinism şi prostie din partea lui Mircea Sandu
UPDATE 5 septembrie: Din dorinţa de a se băga în seamă – pe româneşte -, Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, a ţinut să-şi exprime compasiunea faţă de familia copilului ucis de câini şi a făcut un gest cutremurător: le-a trimis părinţilor 3 bilete la meciul România-Ungaria, ce va avea loc vineri, a doua zi după înmormântare. Pentru cei doi şi celălalt copil care a scăpat cu viaţă din atacul maidanezilor.
Ulterior, Sandu a transmis un comunicat în care regretă gestul făcut. “Dacă am jignit familia micuţului şi regretatului Ionuţ sau dacă am creat impresia de lipsă de sensibilitate îmi cer scuze. Când am lansat familiei îndoliate invitaţia de a asista la meciul România – Ungaria, niciun moment nu am considerat că pierderea unui copil poate fi înlocuită sau alinată. Cum aş fi putut crede aşa ceva?”, spune preşedintele FRF.
“A fost, din partea mea, un gest spontan, pe care l-am considerat uman, un semn al faptului că, în calitate de tată şi bunic, sunt alături de familia greu încercată şi că încerc, atât cât se poate, să-i aduc mângâiere, dar şi că Federaţia Română de Fotbal – care niciodată nu a făcut caz din acţiunile umanitare pe care le-a întreprins – încearcă să facă ceva. Că am fost sau nu inspirat, asta e o cu totul altă chestiune. Oricum, nu am niciun interes, nici electoral, nici de altă natură”, adaugă el.
USL să rupă pisica
USL are acum totul: Guvernul, aproape toţi primarii din ţară, 70% majoritate în Parlament şi îl susţine şi pe Oprescu. Aşadar, nu trebuie decât să vrea să rezolve această problemă, iar oamenii vor scăpa de câinii vagabonzi din oraşe.
Numai că presiunile ONG-urilor vor fi extrem de mari, şi nici primarii nu vor dori să scape din mână afacerea cu câinii pe care zic că i-au luat în îngrijire şi i-au numit “comunitari”.
7 primari se bat pe câinii din Bucureşti
Bătălia este uriaşă în Bucureşti. Cei 6 primari de sector au vrut să primească prin descentralizare, de la Primăria Capitalei, atribuţia de a aduna câinii de pe străzi, dar Oprescu şi Consiliul General s-au opus vehement.
Asta nu i-a împiedicat însă pe edilii sectoarelor să aloce fonduri importante, tot din banii contribuabililor, pentru adăposturi şi hrana maidanezilor. Edilul Sectrorului 1, Andrei Chiliman, a construit în Str. Odăii, în 2009, un adăpost de 1,5 milioane de euro, iar anual alocă fonduri din buget pentru hrana şi întreţinerea animalelor. Promite să mai facă. Edilul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a anunţat că le donează maidanezilor leafa pe un an, pe care o primeşte din banii publici, ai contribuabililor.
Cei 7 primari bucureşteni nu au niciun interes ca maidanezii să dispară; este o afacere chiar mai profitabilă decât cea cu panseluţe. Astfel, chiar dacă edilii vor începe eutanasierea câinilor, operaţiunea va dura cel puţin 3 ani, până la noile alegeri locale, din iunie 2014. Iar pentru fiecare an va fi alocat un buget şi mai mare, pentru că, nu-i aşa, eutanasierea costă!
Pentru Oprescu va fi însă cel mai greu: înfiorătoarea moarte a copilului de 4 ani va fi legată, în mentalul colectiv, de numele lui. Aşa că, pentru a fi reales primar, va trebui să dovedească cu adevărat că vrea să-i scape pe bucureşteni de câinii vagabonzi. De aici şi lacrimile sale, văzându-şi scaunul nesigur.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
