Premierul Victor Ponta se declară deranjat de faptul că directorul falimentarei Poşte Române, Ion Smeeianu, are un salariu „mult prea mare” – între 5.000 şi 10.000 euro/lună, potrivit hotărârii AGA din decembrie 2012 – şi admite că astfel de remuneraţii “ar trebui limitate la cel mult de 6 ori peste salariul mediu”, pe modelul polonez. El susţine că a discutat despre “această problemă” cu ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica (exact cel care l-a numit pe Smeeianu şef la Poştă, n.r.) şi chiar el i-a dat ideea modelului polonez. Victor Ponta a dat vina pe Guvernul Boc pentru Ordonanţa 119/2011 privind guvernanţa corporatistă, însă nu o abrogă. Poşta Română se află în plin proces de privatizare, iar cât timp va mai rămâne la stat, ea trebuie stoarsă bine, prin căpuşele implantate politic acolo.
“M-a deranjat foarte tare să văd că la Poşta Română directorul general are în continuare salarii de genul pe care le-am criticat. Am discutat cu ministrul Nica – directorul general are un salariu stabilit în baza Ordonanţei 119/2011 a Guvernului Boc privind guvernanţa corporatistă şi, de altfel, cam aceleaşi salarii le au şi directorul general de la Tarom, de la CFR Infrastructură, de la toate societăţile unde punem manageri privaţi”, le-a spus Victor Ponta miniştrilor, în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Premierul a admis că managerii companiilor trebuie să aibă un salariu motivant pentru a avea performanţă, dar a apreciat că acesta trebuie să se situeze la un nivel corect.
“Sigur că nu poţi să-l plăteşti cu un salariu ca la stat şi să ceri performanţe ca-n privaţi, dar diferenţele sunt mult prea mari şi, mai ales, sunt mult prea mari când vorbim de companii unde oamenii suferă reduceri de salarii, iar conducerea, aşa cum e ea pusă pe baza ordonanţei aprobate de Guvernul Boc, are totuşi salarii mult prea mari”, a spus Ponta.
AGA Moş Crăciun
Problema este că şeful Poştei câştigă sume imense, în timp ce instituţia pe care o conduce este pe pierderi de ani buni.
AGA i-a stabilit lui Ion Smeeianu, directorul general al Poştei Române, pus de ministrul Nica, o remuneraţie lunară netă între 5.000 şi 10.000 de euro/lună. Alte două hotărâri AGA din decembrie 2012 stabilesc clauzele contractuale cuprinse în contractul de mandat încheiat cu directorul general, precum şi remuneraţia membrilor Consiliului de Administraţie, din care face parte şi Smeeianu, în sumă netă de 1.000 de euro lunar. Compania este în plin proces de privatizare, ofertele urmând să fie deschise în 11 aprilie.
Record la datorii
Remuneraţia directorului general a fost de 103.000 lei (23.600 euro) în anul 2011, iar din august până în decembrie 2012, de 114.000 lei (26.000 de euro, la cursul de schimb actual).
Poşta Română a înregistrat profit ultima oară în 2008, când a raportat un câştig net de 32.793 lei la afaceri de 1,4 miliarde de lei. Apoi, între 2009-2011, pierderile companiei au cumulat 485,5 milioane de lei (peste 110 milioane de euro).
În 2011, cifra de afaceri i-a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. La finele lui 2011, operatorul poştal de stat avea datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.
Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Acţionarii săi sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.
Modelul Polonia – în discuţie, dar fără aplicare
Şeful Executivului le-a mai spus miniştrilor de Finanţe şi Bugetului că i se pare rezonabil modelul aplicat de Polonia pentru limitarea salariilor în guvernanţa corporatistă.
“Domnul Nica, în urma solicitării mele, a venit şi cu această idee şi cred că modelul aplicat în Polonia pentru salariile în guvernanţa corporatistă – să nu poată fi de 6 ori mai mari decât salariul mediu din ramură, asta e exact legea poloneză – cred că reprezintă o soluţie mult mai corectă şi, dacă va fi cazul, prin ordonanţă adoptăm”, a spus premierul.
„Dacă va fi cazul” înseamnă, de fapt, că prim-ministrul nu este aşa de hotărât să le taie lefurile privilegiaţilor din companiile de stat producătoare de mari pierderi bugetului, în loc de beneficii.
În cazul Poştei, directorul Smeeianu încasează deja, de 3 luni, salariul gras acordat de AGA, iar până se mai gândesc guvernanţii ce model de succes să aplice, se va încheia şi procesul de privatizare. În acest timp, angajaţii Poştei Române protestează fără niciun efect.
Reţeta Boc de la Eximbank
Amintim că o poziţie similară de revoltă afişată a avut şi fostul premier Emil Boc, în 2009, la semnalele din mass-media că directorul Eximbank, Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana (pe vremea aceea presedinte al PSD), câştiga 89.062 de lei pe lună, adică 20.760 euro la acea dată, în afara altor circa 20 de sporuri, prime şi beneficii.
Dar în aprilie 2009, când Costea a semnat contractul pe 4 ani (i-a expirat abia la 30 septembrie 2012), PSD se afla la guvernare împreună cu PDL. Emil Boc a promis atunci public că ia taurul de coarne, dar nu a făcut nimic pentru reducerea salariului lui Costea.
Acesta depăşea cu mult nivelul de pe cea mai înaltă treaptă ierarhică din Legea Salarizării Unice, pe care Guvernul Boc şi-a asumat ulterior răspunderea. Era, într-un cuvânt, chiar mai mare decât leafa Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care încasează cu mult sub 10.000 de euro/lună.
Analize sterile
La nivel declarativ, Victor Ponta se declară deranjat că un manager privat are un salariu “bun, foarte bun chiar”, peste nivelul îndemnizaţiilor primului-ministru sau ale miniştrilor. Considerând că „totuşi, e prea mult”, premierul le-a cerut membrilor Cabinetului să analizeze în perioada următoare nivelul de salarizare al personalului din subordine.
“Să ne uităm din nou la faptul că sunt prea mulţi angajaţi în instituţiile noastre care au salarii mult mai mari decât noi. Ideea e nu să le mărim pe ale noastre, ideea este că nimeni nu mai înţelege. Deci, nu e bine să fii ministru sau secretar de stat, dacă vrei să câştigi mai mulţi bani trebuie să ai o altă funcţie, nu cea de ministru, adică cea care presupune luarea deciziilor, care presupune că sunteţi de dimineaţa până seara şi noaptea în prima linie a mass-media şi că până la urmă răspundeţi pentru decizii”, a conchis premierul.
Magda SEVERIN
