“Am citit că sunt trei miniştri cercetaţi pentru corupţie. Nu am reuşit să-i identific. Înţeleg, sigur, Fenechiu e trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, dar pe ceilalţi doi nu i-am găsit oricât i-am căutat. Care sunteţi vă rog să spuneţi, recunoaşteţi singuri. Probabil că e o eroare şi lucrurile astea se puteau îndrepta dacă Mecanismul era şi de Cooperare, nu doar de Verificare”, s-a adresat premierul Victor Ponta miniştrilor, în şedinţa de miercuri a Guvernului, încercând să fie ironic, dar vădit enervat.
În Guvern, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), este trimis în judecată pentru fraudarea banilor publici, iar vicepremierul Liviu Dragnea (PSD) este urmărit penal pentru fraude la referendum, alături de 67 de persoane, printre care preşedinţi şi membri de secţii de vot. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, este vizat de o anchetă a DIICOT, potrivit AFP, care citează o sursă din Comisia Europeană.
Şeful Executivului nu înţelege nici de ce raportul este critic la adresa miniştrilor incompatibili din guvernul anterior, el considerând că, dacă nu i-a numit şi în actualul Cabinet înseamnă că i-a pedepsit – lucru pe care îl regretă, de altfel.
“Aici e şi dezavantajul că raportul n-a mai fost discutat şi cu noi, pentru că sunt câteva erori acolo, materiale. În primul rând, înţeleg că nu s-a întâmplat nimic cu cei 4 miniştri care aveau sesizare de la ANI. S-a întâmplat, nu mai sunt în Guvern şi îmi pare rău că nu mai sunt: şi Silaghi, şi Hellvig, şi Pop, şi Andronescu. Tocmai că i-am sacrificat pentru că aveau o sesizare de la ANI, de care nu aţi mai auzit şi de care probabil nici nu o să mai auziţi nimic în viitor, dar i-am sacrificat tocmai din acest motiv, iar acum se trece că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat, că nu mai e niciunul dintre cei patru şi regret că nu mai e niciunul, dar a fost un semnal politic pe care am vrut să-l dau”, a spus Ponta.
El susţine că obligaţiile asumate la Bruxelles, în vara anului trecut, în numele Guvernului au fost îndeplinite, iar lucrurile concrete efectuate de Executiv sunt reflectate ca atare în Raportul MCV al Comisiei Europene.
Raportul îl contrazice însă, arătând că numai unele dintre cerinţe au fost îndeplinite.
Comisia Europeană a renunţat în acest an la practica anterioară de a trimite varianta finală a raportului la Bucureşti, pentru ultimele ajustări de comun acord cu autorităţile române, ca să evite scurgerea în media a documentului înainte de prezentarea sa oficială.
Magda SEVERIN