După sute de Ordonanţe de urgenţă mai mult sau mai puţin justificat a fi aprobate “fulger”, premierul Victor Ponta nu procedează la fel cu reducerea de 5% a CAS promisă angajatorilor pentru 1 iulie şi pe care o plasează acum la 1 octombrie. Chiar dacă ştie că nimeni din Parlament nu se opune aprobării unei astfel de măsuri, prim-ministrul mai ciupeşte câteva luni, dacă nu chiar jumătate de an. Pentru că este aproape imposibil ca proiectul de lege să treacă de Parlament în numai o lună – septembrie -, ţinând cont de faptul că aleşii românilor intră până atunci în vacanţa parlamentară. Adică peste două săptămâni.
Aşadar, Victor Ponta pasează Parlamentului aprobarea făgăduinţei făcute mediului de afaceri încă de la preluarea puterii în luna mai 2012, măsură cuprinsă în Programul de guvernare Ponta 2, amânată anul trecut şi reluată în momentul adoptării celor două mari biruri impuse din acest an: taxa pe stâlp şi acciza suplimentară la carburanţi.
Iar Parlamentul are destule restanţe după recenta vacanţă de o lună, pe care şi-a acordat-o pentru alegerile europarlamentare.
Pe de altă parte, şeful misiunii FMI anunţase încă din noiembrie trecut că reducerea CAS la angajatori nu este bugetată pe 2014.
Cu FMI a rămas ca-n tren
De altfel, premierul a declarat săptămâna trecută, după întrevederea finală cu delegaţia FMI-BM-CE, că reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale “nu sunt nici în acord, nici în dezacord” cu această măsură, pentru că “atunci când s-au tăiat salarii şi pensii nu le-a tăiat FMI-ul, le-a tăiat Guvernul României. Când le-am dat înapoi, le-am dat noi. Când scădem CAS, le scădem noi”.
“Ei ne cer un singur lucru: să ne păstrăm obligaţiile asumate privind ţintele mecroeconomice şi, de asemenea, să continuăm reformele structurale şi să îmbunătăţim managementul societăţilor cu capital de stat. În noiembrie vom discuta cu reprezentanţii UE construcţia bugetelor pe 2015-2015”, a răspuns Ponta.
Taxa pe stâlp, salvatoare
El a asigurat că “nu creştem taxe sau impozite” şi că impactul reducerii CAS din octombrie va fi acoperit strict din încasări bugetare. Mai precis, din taxa pe stâlp, ale cărei încasări au fost peste aşteptări – 1 miliard de lei în prima tranşă, la 26 mai, deşi proiecţia pentru întreg anul a fost de 488 milioane lei.
Impactul negativ al reducerii CAS a fost calculat în bugetul pentru acest an la 850 milioane lei, pentru anul viitor la 4,86 miliarde lei, pentru 2016 la 5,2 miliarde lei iar pentru pentru 2017 şi 2018, la 5,5 miliarde lei.
Proiectul legii, miercuri în Guvern
Astăzi, Victor Ponta a anunțat că Guvernul va transmite miercuri Parlamentului proiectul legislativ şi că așteaptă “un vot cvasi-unanim” în septembrie.
“Întâi va fi Senatul primă Cameră sesizată, să și votăm proiectul de lege, că avem timp dacă vă mișcați repede în comisie. După aceea, la Cameră, probabil început de septembrie. Noi votăm reducerea CAS-ului, dacă PDL și PNL votează împotrivă, cu atât mai bine. Dar eu cred că nu o să îi bage în seamă pe domnul Predoiu și domnul Iohannis care nu au habar despre ce înseamnă CAS și ce se întâmplă în Parlament”, a spus premierul, după şedinţa de la PSD.
Ponta susţine că în urma reducerii CAS, angajatorii vor scoate la suprafaţă contractele de muncă din zona gri.
Până la cât scad cotele CAS
Reducerile cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, va fi:
– de la 20,8% la 15,8% pentru condiţii normale de muncă
– de la 25,8% la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă
– de la 30,8% la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.
“Am făcut ce se dorea pentru mediul de afaceri, acum trebuie mai mult pe partea socială”
Ponta a precizat că a luat până acum toate măsurile necesare mediului de afaceri iar de aici încolo urmează pomenile electorale.
“Să considerăm că, de acum încolo, am făcut pentru mediul de afaceri ceea ce se dorea: păstrarea cotei unice, scutirea de impozit a profitului reinvestit, reducerea CAS. Trebuie să facem mult mai mult pe partea socială, ca să simtă toată lumea această creștere economică“, a spus el.
În presă au apărut deja informaţii că Guvernul are pregătit pentru toamnă, înainte de alegerile prezidenţiale, un pachet de măsuri sociale: creşterea pensiilor şi a salariilor bugetarilor, majorarea ajutoarelor sociale etc.
Se pare însă că experţii FMI nu au fost deloc încântaţi de aceste pomeni electorale dar nici de reducerea CAS, deoarece au plecat, după întâlnirea finală cu Guvernul, fără să încheie scrisoarea de intenţie şi – lucru nemaiîntâlnit până acum – fără să facă vreo declaraţie publică.
Şova vrea să scape de managementul privat
Mai mult, surse apropiate discuţiilor spun că membrii delegaţiei FMI-BM-CE s-au ridicat pur şi simplu de la masă în momentul în care le-a fost anunţată propunerea ministrului Transporturilor, Dan Şova, de renunţare a managementului privat de la companiile aflate în subordinea MT.
“Am arătat FMI, în întâlnirea pe care am avut-o, că au fost foarte multe situaţii în care managementul privat al companiilor nu a respectat hotărârile AGA, luate în conformitate cu înţelegerile şi cu angajamentele luate de Guvern faţă de FMI prin intermediul scrisorilor de intenţie. Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat”, a declarat Şova săptămâna trecută, la o întâlnire cu presa.
“Răspunsul FMI nu a fost pozitiv. Ca atare, nici nu cred că voi face ceva în perioada următoare, pentru că nu am nicio posibilitate”, a arătat Şova.
Din martie de când Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă şi ROMATSA.
Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, prin OUG 109/2011, care a stabilit principiile guvernanţei corporative.
Magda SEVERIN
