La presiunea străzii, după a 8-a zi de demonstraţii „Salvaţi Roşia Montană!”, Crin Antonescu şi Victor Ponta au anunţat luni, pe rând, că renunţă la proiect. Deocamdată totul este la nivel declarativ, dar fluviile de oameni – neafiliaţi politic – ce s-au revărsat pe bulevardele din centrul Capitalei şi în Cluj-Napoca duminică seara au speriat coaliţia aflată la putere. Ecologiştii continuă însă protestele – deşi la scară mai mică -, obişnuiţi cu schimbările radicale de opinie, de la o zi la alta, ale politicienilor. Nimeni nu ştie dacă proiectul de lege privind exploatarea pe bază de cianură a aurului va fi retras de Guvern sau dacă va fi supus votului Parlamentului.
În campania electorală de acum jumătate de an, premierul Victor Ponta a promis blocarea exploatării aurifere la Roşia Montană şi adoptarea unui moratoriu care să stopeze orice activitate în domeniul gazelor de şist. Declaraţiile lui urmate de acţiuni contrare stârnesc acum confuzie, dar mai ales neîncredere.
Ce cuvânt mai poate avea Victor Ponta, când a promovat şi aprobat ca şef al Executivului, în 27 august, pe furiş, proiectul de lege privind Roşia Montană, iar peste numai două zile a declarat public că, în calitate de deputat, va vota în Parlament împotrivă?
„Există o majoritate parlamentară împotriva acestui proiect şi el va fi respins”, a decis Ponta, luni, la sfârşitul reuniunii de la Parlament, după ce Crin Antonescu i-a luat-o înainte şi a declarat că parlamentarii PNL vor vota împotriva proiectului de lege promovat de Guvern.
El a propus însă, ca preşedinte al Senatului, înfiinţarea unei comisii parlamentare, însă Ponta i-a tăiat-o scurt: “Asta e un joc pe care nu are rost să-l facem, că nu vrem să prostim oamenii. Adică la 11.00 le zicem că suntem cu ei şi la 1.00 facem comisie contra lor?” .
Crin Antonescu le-a promis în campanie oamenilor din Roşia Montană că le va crea locuri de muncă, prin pornirea exploatării pe bază de cianură – investiţie susţinută mai ales de soţia sa, europarlamentarul Adina Vălean.
Acum, copreşedintele USL face o piruetă de 180 de grade şi declară contrariul. “Proiectul de lege trebuie fie retras de Guvern, fie respins de Parlament”, a anunţat el luni dimineaţă, să fie primul şi să arate că ia în seamă opoziţia crescândă a opiniei publice. Până acum, timp de 8 zile, a tăcut mâlc.
Băsescu: Nu eu am 70% majoritate în Parlament
În urmă cu o săptămână, Traian Băsescu îl întreba public pe Victor Ponta câţi bani a luat pentru Roşia Montană. În trecut mare susţinător al proiectului, şeful statului nu excludea organizarea unui referendum naţional, simultan cu alegerile europarlamentare din 2014, pentru a-i chestiona pe români în privinţa exploatării aurifere.
Spunând că şi-a învăţat lecţia la protestele din ianuarie 2012, el recomanda Guvernului să nu ignore vocea străzii.
Luni, Traian Băsescu s-a spălat pe mâini: „Nu sunt eu cel care are 70% majoritate în Parlament!”, le-a spus el jurnaliştilor, întrebat dacă mai susţine ideea referendumului.
Fără locuri de muncă şi la Roşia, şi la Universitate
Bucuria ecologiştilor nu este însă împărtăşită de oamenii din Roşia Montană. Au luat foc la aflarea veştii că speranţele lor pentru mult-aşteptatele locuri de muncă s-au năruit din două declaraţii. Compania canadiană Gabriel Resources, prin filiala sa Roşia Montană Gold Corporation, le-a promis 500 de locuri de muncă într-o primă fază, apoi creşterea la 3.800.
„Copiii noştri au învăţat să muncească, nu să bată tobe pe drum”, spune cu obidă o femeie. „Să vină aici să vadă cum se trăieşte fără să ai unde munci”, adaugă ea, intervievată de un reporter al B1TV. „O să plecăm din ţară, altă şansă nu avem”, ameninţă alt localnic din Roşia Montană.
Ei nu îşi pun problema că, din cei 15.000 de demonstranţi de la Bucureşti, poate că trei sferturi sunt tineri absolvenţi de facultate sau studenţi care nu au asigurat un loc de muncă. Se află într-o situaţie similară, numai că ei gândesc în perspectivă: nu doresc un pământ otrăvit pentru copiii şi nepoţii lor. Proiectul ar necesita utilizarea a circa 12.000 de tone de cianură pe an, chiar dacă RMGC promite respectarea cu stricteţe a normelor de mediu.
În plus, ecologiştii cer ca aurul să rămână în ţară, nu să plece la canadieni. Au reuşit performanţa de a mobiliza, pe reţelele de socializare, un număr mai mare de susţinători decât a scos vreodată în stradă un sindicat. Nu s-au bătut cu jandarmii, au protestat civilizat şi, mai ales, au fost consecvenţi.
Despăgubiri marca Şova
Declaraţiile-surpriză ale lui Antonescu şi Ponta nu au rămas fără replică din partea reprezentanţilor Gabriel Resources: „Dacă proiectul de lege este respins, compania va analiza toate căile de recurs posibile (…) inclusiv o acţiune în justiţie pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale privind investiţiile”.
Victor Ponta le-a dat o mână de ajutor celor de la RMGC, precizând public suma pe care aceştia ar putea-o obţine ca despăgubire: 2 miliarde de dolari (sau euro). Asta după ce anunţa recent, ca pe o mare reuşită, renegocierea de către Guvernul său, cu reprezentanţii RMGC, a proiectului, cu obţinerea unor condiţii mai avantajoase pentru statul român.
Tot Ponta îşi făcuse speranţe cu Roşia Montană prin plasarea ei cap de afiş în Planul Naţional de Investiţii. Prezentat cu mare fast la mijlocul lunii iulie, planul a fost croit de mâna sa dreaptă, ministrul delegat al Marilor Proiecte, Dan Şova, care a estimat atragerea a „cel puţin 10 miliarde de euro şi înfinţarea a cel puţin 50.000 de locuri de muncă până la sfârsitul acestui an”.
Renegocierea – dar şi prima negociere – cu RMGC a făcut-o mama lui Şova, un reputat avocat. Ne putem aştepta acum – ca în cazul rezilierii contractului cu Bechtel (pe care ministrul Şova, şi el avocat de meserie, nu îl mai găseşte) – la negocierea unor despăgubiri pe care statul român să le plătească, ministrul Şova să le aranjeze şi premierul Ponta să le declare „avantajoase”.
Premierul Ponta şi-a mai legat o piatră de moară, tot cu familia Şova: renunţarea la datoria de 600 de milioane de dolari din contractul cu Rompetrol. Memorandumul aprobat de Parlament a fost respins de la promulgare de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a returnat documentul Camerei Deputaţilor, cerând respingerea lui. În caz că nu va ruşi, cu siguranţă că va apela la Curtea Constituţională.
Magda SEVERIN
