După Crimeea, şi Transnistria cere alipirea de Rusia, aşa cum au anticipat majoritatea analiştilor politici, dar şi preşedintele Traian Băsescu, care a imaginat un scenariu şi mai sumbru: este posibil să urmeze această cale şi Republica Moldova. „Rusia nu crede în lacrimi şi în nimeni”, spunea şeful statului ieri, într-un interviu, după ce avertizase anterior că apariția unui nou conflict înghețat în Crimeea “întregește lanțul de conflicte înghețate din jurul Mării Negre”, putând deveni pe termen mediu și lung un risc la adresa securității țării noastre. Crimeea se află la 300 de km de graniţa cu România.
În cazul unui referendum ca în Crimeea (cu 96,6% populaţie care a cerut unirea cu Federaţia Rusă), fâşia transnistreană din estul Republicii Moldova (cu 550.000 de locuitori, 60% de origine slavă) va deveni o oază a Rusiei între graniţele R. Moldova şi Ucraina. Astfel, după destrămarea Uniunii Sovietice din 1991, Crimeea – primul teritoriu asimilat acum de Rusia – dă startul enclavelor rusofone din zona Mării Negre: Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud.
Mihail Burla, preşedintele aşa-numitului Soviet Suprem de la Tiraspol, a trimis în această dimineaţă o scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.
“Autoritaţile moldoveneşti nu pot fi numite cu siguranţă neefective. Mai mult decât atât, Transnistria ar putea fi nevoită să organizeze un referendum conform legislaţiei moldoveneşti, dar într-o republica separatistă exista o legislaţie proprie. Autoritaţile din Republica Moldova nu au nici o influenţă în Transnistria, care ar putea să se adreseze Rusiei cu rugămintea de a fi anexată”, se arată în documentul citat de Jurnalul de Chişinău, în ediţia electronică.
Solicitarea survine la doar două zile de la plebiscitul din Crimeea, în urma căruia locuitorii s-au pronunţat masiv în favoarea alipirii teritoriului la Rusia iar Moscova a recunoscut independenţa regiunii, în ciuda ameninţărilor şi protestelor comunităţii internaţionale.
Putin a pus parafa
Președintele rus Vladimir Putin a semnat, ieri, decretul privind independenţa Crimeii iar astăzi Acordul privind aderarea Crimeii la Federația Rusă și crearea de noi subiecți în componența Rusiei.
Rubla va fi reintrodusă ca monedă în Crimeea chiar de la 1 aprilie, iar salariile şi pensiile celor circa 2 milioane de locuitori ai peninsulei (din care aproape 60% ruşi) vor veni de la Moscova.
Mai mult, de la 30 martie, Crimeea va trece la un nou fus orar: va renunţa la ora Kievului şi va trece la ora Moscovei.
UPDATE: Putin invocă precedentul Kosovo într-un discurs extrem de agresiv
În discursul său de la ora 13.00 în faţa Adunării Federale – Camerele reunite ale Parlamentului de la Moscova -, Putin a spus: “Crimeea a fost întotdeauna o parte integrantă a Rusiei, prin inima oamenilor săi. Toate aceste schimbări dramatice prin care a trecut ţara noastră în secolul XX, când bolşevicii au inclus Crimeea în Ucraina, Dumnezeu le va judeca. (…) Viaţa oamenilor din Crimeea a fost ameninţată de ceea ce s-a întâmplat la Kiev”.
Referindu-se la acuzele comunităţii internaţionale, Putin a replicat: “Am avut dreptul să cer Parlamentului intervenţia militară din Crimeea. Da, am întărit contingentul militar de acolo, dar am avut dreptul”.
Argumentul său forte a fost însă precedentul Kosovo: “Au recunoscut Kosovo, sunt anumite proceduri pentru a declara independenţa şi suveranitatea unei ţări iar comunitatea internaţională a fost de acord cu independenţa Kosovo. Au presat pe toată lumea să recunoască Kosovo şi acum fac invers. De ce?”.
El a citat declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident: “Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.
Putin a respins afirmaţia potrivit căreia Kosovo a fost un caz unic din cauza vărsării de sânge şi a conflictelor etnice din Iugoslavia, poziţie susţinută de Washington. “CIJ nu spune nimic despre numărul victimelor în justificarea separării Kosovo de Serbia”, a insistat Putin.
“Fără niciun glonţ în Crimeea”
Preşedintele rus a invocat faptul că “invazia” rusească din Crimeea “s-a produs fără niciun foc de armă”: “Nu a fost un conflict armat în Crimeea, nu au fost victime. Aș vrea să mulumesc acelor militari din Ucraina care nu au deschis focul, care nu au sânge pe mâini. Ne acuză de o intervenție de o invadare a Ucrainei. Îmi aduc aminte doar de un precedent petrecut fără să tragă un singur foc. Partenerii noștri vestici, conduși de SUA preferă să folosească o mână forte. Au folosit forța împotriva statelor suverane de câte au vrut. Parcă joacă un joc”.
“NATO vrea să se extindă către Est”
Liderul de la Kremlin a avut o retorică de război rece, atacând dur comunitatea internaţională. “Au folosit forţa împotriva statelor suverane de câte ori au dorit şi au ignorat Consiliul de securitate al ONU. La sfârşitul lui 1999 au intervenit în Iugoslavia. Aşa s-a întâmplat şi în Irak. Apoi au folosit rezoluţia pentru Libia şi pur şi simplu au bombardat-o. (…) Au încălcat constituţii, iar când Rusia a vrut să aibă un dialog sincer, pentru cooperare, am fost înşelaţi, totul s-a petrecut în spatele uşilor doar pentru că NATO vrea să se extindă către est. Ni s-a spus “Asta nu e treaba noastră”. Acum suntem ameninţaţi cu sancţiuni, iar acestea vor fi critice pentru economia noastră. SUA vor să introducă aceste sancţiuni. (…) Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili, ştiind că sunt milioane de ruşi în Ucraina şi Crimeea. (…) Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile”, a arătat Putin, dând ca exemplu China şi India.
Putin a insistat că rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunţat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate.
“Hruşciov a cedat Crimeea fără să ţină seama de dorinţa locuitorilor”
Vladimir Putin l-a criticat pe liderul sovietic Nikita Hruşciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei (în 1954) fără să ţină seama de dorinţa locuitorilor din regiune şi că, practic, “a fost furată Rusiei”.
“Toți am aparținut Uniunii Sovietice, Ucraina putea să se împartă în mai multe state. Uniunea Sovietică s-a prăbușit atât de repede, încât niciunul dintre state nu a realizat. Milioane de ruși au mers la culcare într-o țară și s-au trezit în altă țară. Rușii și minoritățile au devenit cea mai divizată de pe suprafața pământului. Crimeea a fost dată ca un sac de cartofi. Rusia a renunțat și au fost momente când nu au putut să-și protejeze propriile interese”, a arătat el.
Liderul rus a mai afirmat că peninsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase şi spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina şi Belarus, ceea ce explică poziţia Moscovei faţă de regiune.
Tătarii, luaţi cu zăhărelul şi nu prea
El a făcut referire şi la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea şi a altor minorităţi din spaţiul sovietic şi a asigurat că noile autorităţi de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri. Astfel, una dintre măsuri vizează ca tătara să devină limbă oficială în Crimeea, alături de rusă şi ucraineană.
Comunitatea tătară din Crimeea numără circa 300.000 de membri, dar ea a fost majoritară până la cucerirea acestui teritoriu de către imperiul rus, în secolul al XVIII-lea. Ulterior, tătarii din Crimeea au devenit victime ale represiunii, foametei și deportărilor. Acuzați că au colaborat cu Germania nazistă, tătarii au fost deportați în masă în timpul dictaturii staliniste.
Acum, ei vor fi deposedaţi de pământuri, care vor fi naţionalizate. Anunţul a fost făcut astăzi vicepremierul acestei provincii separatiste, Rustam Temirgaliev. “Dorim să legalizăm prin înțelegeri toate parcelele ocupate de tătarii crimeeni. Le vom cere să elibereze o parte din terenuri, întrucât avem nevoie de ele în scopuri sociale”, a spus oficialul prorus într-un interviu acordat agenției RIA Novosti, el susținând că tătarii vizați de această măsură le-au ocupat ilegal. “Dar suntem dispuși să oferim și să legalizăm multe alte parcele pentru activitatea normală a tătarilor crimeeni”, a adăugat vicepremierul.
“Nu vrem să preluăm alte regiuni după Crimeea”
“Nu îi credeţi când spun că vrem să preluăm alte regiuni după Crimeea.Trebuie precizat însă că trupe ruseşti se află în Transnistria iar Rusia nu dă semne că ar vrea să le retragă.
“Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii. Crimeea este a noastră şi nu poate aparţine decât Rusiei”, a mai spus Putin.
“Altfel, aş vrea să le spun ruşilor şi ucrinenilor deopotrivă: Ar fi fost în Sevastopol o ameninţare pentru Rusia, asta s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost alegerea oamenilor cu Crimeea. Bineînţeles că vrem o alianţă militară NATO, nu vrem să îmi închipui că mergem la Sevastopol şi să fim întâmpinaţi de NATO, putem noi să îi întâmpinăm pe ei. Kiev este un oraş al Rusiei, avem aceleaşi rădăcini străvechi. Milioane de ruşţi care trăiesc în Ucraina şi vorbesc aceeaşi limbă, Ucraina ar trebui să fie interesată de apărarea acestor oameni. Vrem să fim aliaţii Ucrainei şi să colaborăm cu alte ţări care doresc acelaşi lucru. Rusia a fost alături de compatrioţii săi. Politica Rusiei este bazată pe libera alegere”, a arătat liderul de la Kremlin.
Declaraţie de război la sancţiunile economice
“Trebuie să fim puternici în viitor pentru a putea trece peste această opoziţie a Vestului. Sunt aceste ameninţări cu sancţiunile şi ni s-a sugerat că vom avea ceva probleme şi interne. Vor să înrăutăţească viaţa în Rusia? Aceste declaraţii nu sunt bune, sunt făcute într-un moment nepotrivit. Crimeea a stabilit un limbaj clar, prin votul ei”, a adăugat Putin.
“Rusia va trebui să ia o decizie dificilă: 95% dintre ruşi cred că Crimeea trebuie să facă parte din Rusia, aşa că toată lumea este de acord cu reunificarea”, a mai spus el.
Pace cu Ucraina
“Noi credem că trebuie să avem relații bune cu Ucraina și să nu avem probleme teritoriale. Vedem Ucraina ca pe un vecin bun, dar vorbitorii de limbă rusă au vrut ca dreptul lor să fie asigurat. Rușii ca alte minorități au suferit de o criză politică constantă timp de 20 de ani. Ucraina a fost ca o vacă bună de muls, doar conturi bancare, bani. Mulți ucrainieni au fost nevoiți să fugă din Ucraina. Trei milioane de ucrainieni lucrează în Rusia și au trimis 20 de milioane de euro în Ucraina. Alegerile există pentru schimbare Puterii. Cei din Ucraina au vrut să pună la cale o lovitură de stat: neonaziștii au contribuit la asta. Ei au încercat să schimbe politica pentru limbile minorităților”, a arătat preşedintele Rusiei.
Discursul lui Putin a fost întrerupt de lungi aplauze din partea membrilor Parlamentului. Spre sfârşitul discursului, aceştia s-au ridicat de mai multe ori în picioare, ovaţionându-l.
Reacţia SUA: Avioane de luptă americane, trimise în Europa
La o oră după discursul lui Vladimir Putin, vicepreşedintele american Joe Biden, aflat în vizită la Varşovia pentru consultări pe tema situaţiei din Ucraina, a transmis un mesaj dur Rusiei, arătând că izolarea politică şi economică a acesteia va creşte dacă va continua pe acest drum, iar sancţiunile vor fi sporite atât din partea SUA, cât şi din cea a UE.
El a precizat, în conferinţa de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk, că SUA tocmai au trimis 12 avioane de tip F 16 la bazele din Polonia.
“Este aproape incredibil ce s-a întâmplat în Ucraina. Preşedintele (Barack Obama – n.red.) mi-a cerut să vină astăzi la Varşovia pentru a reafirma susţinerea puternică a SUA şi NATO. Ucraina a luptat să scape de oligarhi şi corupţie, pentru ca instituţiile ucrainene să fie conectate cu cele europene. Federaţia Rusă a susţinut un referendum ilegal şi rapid, care nu a fost acceptat de aproape întreaga lume. 13 dintre cele 15 ţări membre ale Consiliului de Securitate al ONU consideră ilegitim acest referendum. China s-a hotărât că nu poate suţtine acest demers şi s-a abţinut de la vot. Rusia este singură în faţa întregii lumi pentru a-şi justifica agresiunea”, a precizat Biden.
1 miliard de dolari pentru Ucraina
“Pe măsura ce supunem Rusia unor costuri, în aceeaşi măsură trebuie să susţinem Ucraina în acest moment. SUA încearca să acorde un împrumut de un miliard de dolari şi asistenţă tehnică pentru contractarea unui împrumut de la FMI care să ajute la stabilizarea Ucrainei. Intenţia noastră este ca NATO să iasă din această criză mai puternic ca niciodată”, a adăugat vicepreşedintele SUA.
El a arătat că “SUA tocmai au trimis 12 avioane de tip F 16 la bazele din Polonia” şi – foarte important – “vom continua să protejăm spaţiul aerian al Estoniei, Letoniei şi Lituaniei”.
Apel disperat al Ucrainei
Ministerul ucrainean de Externe a cerut, astăzi, comunității internaționale să nu recunoască “Republica Crimeea”, arătând că autorităţile separatiste din peninsulă care au proclamat independența acesteia “în urma unui referendum neconstituțional, ce a avut loc cu încălcarea grosolană a normelor europene”, sunt “un organism nelegitim”.
Dreptul internațional în vigoare interzice statelor să recunoască ‘pseudostate’ sau ‘orice situație, acord sau aranjament’ consecutive creării lor, ‘dacă aceasta rezultă în urma utilizării ilegale a forței’, declară MAE ucrainean, într-o aluzie la acordul care se pregătește cu Rusia.
Ministerul de Externe al Ucrainei acuză Rusia că a utilizat “forța și amenințarea cu recurgerea la forță” pentru a sprijini proclamarea independenței Crimeii. “Ținând cont de statutul de putere nucleară al Rusiei’, acest proces ‘are un caracter deosebit de periculos pentru integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru pacea și securitatea internațională pe ansamblu”, se mai afirmă în comunicatul postat pe site-ul diplomației Kievului.
După Transnistria, Găgăuzia – apoi R. Moldova nu va mai exista
Pasul pe care vrea să-l facă acum rapid Transnistria se produce exact înaintea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană. Amintim însă că un referendum a avut loc în Transnistria în anul 2006, când peste 90% dintre cei prezenţi la vot s-au declarat în favoarea unirii de Rusia, dar scrutinul nu a fost recunoscut.
“Republica Moldova nu recunoaşte referendumul din Crimeea şi reconfirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, a declarat Nicolae Timofti, preşedintele R. Moldova, într-o declaraţie de presă la Chişinău, susţinută la ora 12.00. El susţine însă că “R. Moldova nu poate face însă mai mult decât a făcut până acum”.
Cât priveşte demersul făcută de Tiraspol Dumei de Stat, Timofti susţine că este ilegitim, amintind despre referendumul nerecunoscut din 2006.
El a anunţat că se va întâlni miercuri, la Iaşi, cu Traian Băsescu, şi că a discutat cu acesta la telefon. „Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine (miercuri n.r.) în România pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine”, a spus preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
Reacţia lui Timofti survine după ce preşedintele Traian Băsescu spunea, ieri, că “în R. Moldova avem o majoritate proeuropeană la limită acum, dar care nu îndrăzneşte să spună Rusiei ce are de spus”.
“Pentru mine, ce s-a întâmplat în Crimeea este un scenariu posibil pentru ce se va întâmpla în R. Moldova”, a arătat Traian Băsescu, într-un interviu acordat Adevărul, în direct la B1TV.
Mihai Răzvan-Ungureanu, fost ministru de Externe, a dat mai multe explicaţii la Tealizatea TV: „După Transnistria urmează Găgăuzia iar după Găgăuzia nu va mai exista Republica Moldova. Nimic nu va mai opri Găgăuzia să procedeze la fel. În momentul în care se întâmplă aşa ceva, soarta milioanelor de români din R. Moldova este pus sub semnul întrebării. Mie mi se pare absolut necesar ca în Consiliul European extraordinar consacrat evenimentului din Ucrainea să cerem oferirea de urgenţă Republicii Moldova a statutul de membră a UE. Aceasta este o decizie strategică, ce i se poate da curs acum, până nu este prea târziu”.
Găgăuzia se agită spre Rusia
Liderii proruși din Găgăuzia încearcă să convingă Rusia să aplice scenariul Crimeea și în sudul Republicii Moldova. Mihail Formuzal, bașcanul din Găgăuzia, și Dimitrie Constantinov, președintele Adunării Populare de la Comrat – legislativul găgăuz, vor fi pe 25 martie la Moscova, la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin.
Agitația separatistă din Găgăuzia a cunoscut un puternic reviriment după ce Republica Moldova și-a anunțat intenția de a adera la Uniunea Europeană. Găgăuzii acuză România că vrea să cucerească R. Moldova și cer Rusiei protecție în fața „imperialismului” românesc.
În 2 februarie, autoritățile găgăuze au organizat două referendumuri pentru separarea de Republica Moldova și aderarea la Uniunea Eurasiatică. În paralel, separatiștii transnistreni au înmulțit provocările prin noi persecuții la adresa școlilor românești care refuză să li se supună.
Ponta vrea Kosovo în UE
Premierul Victor Ponta, aflat într-o vizită oficială în Grecia şi Albania, a declarat că UE şi NATO trebuie să sancţioneze intervenţiile militarea ale Rusiei, precizând că “precedentul Crimeea duce, practic, la extinderea fenomenului în alte zone – Transnistria, zona de nord a Georgiei”.
La Tirana, Ponta a relatat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu omologul său albanez, că familia bunicului său a venit în România din Moscopole, un mic sat la graniţa Albaniei cu Grecia.
Victor Ponta a făcut o gafă monumentală, afirmând căproblemele din regiune se vor rezolva atunci când Serbia şi Kosovo vor deveni state membre UE. Amintim că Româţnia nu a recunoscut independenţa Kosovo.
“După cum prim-ministrul Rama ştie, este un subiect care în România încă stârneşte controverse (adică el recunoaşte independenţa Kosovo, dar preşedintele României nu – n.r.). Poziţia finală a României va trebuie stabilită printr-o conlucrare între preşedinte, Parlament şi Guvern. Eu pot să vorbesc în numele Guvernului, să spun că în toate ocaziile Guvernul a sprijinit dezvoltarea instituţiilor din Kosovo şi că, din punct de vedere al Guvernului României, o Serbie şi un Kosovo membre ale UE vor reprezenta de fapt soluţia cea mai bună, şi acesta este un viitor pentru întreaga regiune”, a spus Ponta.
Traian Băsescu a comentat săptămâna trecută, la Cotroceni, situaţia din Crimeea şi din regiune, afirmând, în acest context: “Poate întelege şi premierul că nu mai trebuie dat semnalul «Lăsaţi să plece preşedintele că recunosc eu Kosovo imediat»”.
Preşedintele a declarat ulterior, întrebat de presă, că premierul Ponta are altă poziţie decât cea a preşedintelui cu privire la Kosovo şi în discuţiile cu oficiali străini. “O face nu numai public, o face şi în discuţiile bilaterale”, a precizat Băsescu.
La finalul declaraţiei susţinute alături de Ponta, premierul albanez Edi Rama a ţinut să îşi exprime recunoştinţa pentru modul în care premierul român a abordat problema Kosovo.
“Vreau să exprim recunoştinţa tuturor albanezilor în ceea ce priveşte poziţia faţă de Kosovo, poziţia domnului prim-ministru este o poziţie care ne dă o mare şi completă încredere că, într-un timp nu foarte îndelungat, chiar şi România se va alătura acelei mari familii care a recunoscut independenţa Kosovo”, a spus Rama.
Magda SEVERIN
