O propunere-şoc a preşedintelui Barack Obama, privind creşterea salariului minim cu 24%, a stârnit o intensă dezbatere în SUA şi a divizat economiştii şi mediul de afaceri, în plină perioadă de relansare a ocupării forţei de muncă, relatează AFP într-un comentariu publicat duminică. Republicanii se opun majorării salariale, dar populaţia americană o sprijină masiv: 71% dintre persoanele participante la un sondaj susţin iniţiativa lui Obama. Însă foarte conservatoarea Cameră de Comerţ americană consideră că măsura ar afecta micile întreprinderi, care nu vor avea puterea să susţină creşterea salariilor şi, în consecinţă, vor restrânge angajările.
„Voi continua să fac presiuni ca salariul minim să crească şi să permită familiilor americane un trai decent”, a reafirmat Barack Obama la începutul lunii martie, după ce în discursul despre Starea Naţiunii rostit la jumătatea lui februarie s-a angajat să-l crească de la 7,5 la 9 dolari pe oră.
Spre deosebire de Franţa, unde salariul minim este indexat în fiecare an la 1 ianuarie, în Statele Unite acesta nu este indexat cu inflaţia şi poate stagna timp de mulţi ani. Ultima creştere, de 10,6%, s-a produs în luna iulie 2009. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Muncii, în SUA salariul minim reprezintă numai 38% din salariul mediu, în timp ce în Franţa acest procent este de 60% şi în Marea Britanie de 46,1%, se arată în analiza AFP.
Dar efectul concretizării propunerii de creştere salarială va fi atenuat de complexitatea sistemului american. Cele mai multe state americane au propriul salariu minim, în unele cazuri mai mare de 7,25 dolari pe oră, iar unii angajaţi nu au dreptul să-l încaseze.
Ioana Marinescu, economistă la Universitatea din Chicago, susţine această iniţiativă cu argumentul că o creştere salarială va încuraja consumul fără să afecteze companiile. „Salariaţii slab plătiţi sunt tentaţi să-şi caute un alt loc de muncă, ceea ce implică costuri cu recrutarea şi formarea noilor angajaţi. Prin creşterea salariilor, companiile vor reduce o parte din aceste costuri”, explică ea, enunţând un alt argument în favoarea creşterii salariului minim.
William Spriggs, economistul-şef al sindicatului AFL-CIO, ce reprezintă 12 milioane de salariaţi, consideră o creştere a salariului minim ar reduce decalajul salarizării între sexe, în prezent 62% dintre cei 3,8 milioane de angajaţi plătiţi cu acest salariu fiind femei.
Posturi tăiate la stat. Şomajul scade uşor
Companiile americane au crescut angajările în luna februarie, rata şomajului scăzând cu 0,2%, până la 7,7%, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, arată cifrele oficiale publicate vineri de guvernul american.
Departamentul american al Muncii a informat că luna trecută economia americană a creat 236.000 de noi locuri, cele mai multe în sectorul construcţiilor (48.000), pe fondul lucrărilor de reconstrucţie după uraganul Sandy.
Comerţul cu amănuntul a creat şi el 23.700 de locuri de muncă iar sectorul manufacturier a creat 14.000 de locuri de muncă. În schimb, sectorul guvernamental a eliminat 10.000 de posturi în februarie, după alte 21.000 de locuri de muncă în ianuarie.
Din noiembrie 2012 până în prezent, economia americană a creat, în medie, peste 200.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună. Cu toate acestea, nivelul rămâne sub pragul de 250.000 de locuri, considerat de economişti necesar pentru a reduce în mod semnificativ şomajul. (M.S.)
