Proteste împotriva proiectului de lege aprobat de Guvern pentru Roşia Montană

Câteva mii de persoane au protestat duminică în Bucureşti, la Universitate, iar câteva zeci sau chiar sute şi în alte oraşe mari din ţară – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Galaţi, Arad, Deva, Sibiu, Baia Mare, Piteşti etc. – împotriva proiectului de lege privind exploatare minieră de la Roşia Montană, aprobat pe furiş de Guvern, în 27 august, fără a fi dezbătut public, şi trimis Parlamentului spre a primi ok-ul. Deşi însuşi premierul Victor Ponta şi-a pus semnătura pe proiectul de lege elaborat chiar de Executiv, el a declarat sâmbătă, pe litoral, la reuniunea tinerilor USL, că nu este de acord cu exploatarea auriferă. Acum încearcă să paseze Parlamentului responsabilitatea, pe modelul mentorului său Adrian Năstase, care a procedat aşa cu marile privatizări, pentru a scăpa de furia poporului.  

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce Planul Urbanistic Zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) pentru începerea exploatării.

Începând cu ora 17.00, sute de manifestanţi s-au strâns la fântâna de la Universitate, iar când au ajuns la circa 2.000, au pornit în marş spre Guvern, cerând stoparea proiectului minier de la Roşia Montană.

În Piaţa Victoriei au protestat circa o oră, iar numărul manifestanţilor a crescut. Au încercat să intre în sediul Guvernului, au scandat lozinci antiguvernamentale, i-au cerut demisia premierului Victor Ponta.

La ora 21.30 au pornit în marş spre Universitate, iar când au ajuns în apropiere au „ocupat” pe un sens bulevardul Magheru, de la fântâna Arhitecturii până după intersecţia cu strada Ion Câmpineanu (vizavi de Intercontinental).

„Înarmaţi” cu PET-uri pe care le izbeau ritmic de asfalt sau unele de altele, protestatarii – majoritatea tineri – au rămas înconjuraţi de forţele de ordine până după miezul nopţii. Cum nu au existat manifestări violente sau de tulburare gravă a ordinii publice, jandarmii nu au intervenit să-i disperseze.

Demonstranţii au scandat “Uniţi, salvăm Roşia Montană!” şi au agitat steaguri şi pancarte cu mesaje de protest faţă de proiectul minier şi de decizia Guvernului de a-l promova într-un proiect de lege. „Nu tolerăm încă o trădare!”, “Ghici ghicitoarea mea, cine va pleca?”, Roşia montană nu e de vânzare”, “Revoluţia începe la Roşia Montană”, „Opriţi masacrul de la Roşia Montană” şi, evident, deja consacratul mesaj „Salvaţi Roşia Montană!”, au putut fi zărite pe pancartele purtate de tineri.

Unul dintre manifestanţi a ţinut un discurs în care i-a îndemnat pe protestatari să se reunească la Universitate şi în serile următoare.

La Cluj-Napoca, peste 1.000 de demonstranţi s-au adunat în Piaţa Unirii, unde au amplasat pe clădirea fostului Hotel Continental un banner uriaş.

De asemenea, protestatarii au purtat pancarte pe care era scris: “Trei guverne au încercat, noi nu i-am lăsat”, “Viitorul Roşiei Montane = Viitorul României”, “Indiferenţa ucide” “Ministerul Mediului este sclavul goldului”, “Revoluţia începe la Roşia Montană”, “Băse, lingoule”, “Avem cu toţii o rană, Roşia Montană”, “Vrem cultură, nu cianură”, “Nu corporaţia face legislaţia”.

Manifestări similare au avut loc, duminică, în marile oraşe din ţară, dar şi în Bârlad, Alba Iulia, Târgu-Mureş, precum şi Bruxelles şi Viena.

Proteste sunt programate şi în zilele următoare, în ţară şi în străinătate.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (jud. Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Concret, Gabriel Resources deţine 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului, prin compania Minvest.

În luna iulie, Gabriel Resources anunţa că Guvernul negociază cu această companie canadiană creşterea participaţiei statului la RMGC, de la 19,31% la maxim 25%, precum şi a redevenţei plătite, de la 4% la 6%.

Precizarea a fost făcută la două zile după ce premierul Victor Ponta anunţa că proiectul de exploatare de la Roşia Montană, blocat timp de 13 ani din cauza disputelor pe tema protecţiei mediului, a fost inclus în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă. Planul este extrem de optimist – dacă nu chiar utopic: cel puţin 10 miliarde de euro atrase din investiţii străine şi 50.000 de locuri noi de muncă până la sfârşitul acestui an.

Prim-ministrul a prezentat proiectul ca “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78%.

Magda SEVERIN