Raed Arafat nu vrea să fie ministru şi în viitorul Guvern, acum acceptând această poziţie doar ca pe o soluţie excepţională, el considerând că funcţia este una politică, iar el preferă partea tehnică. Ministrul Sănătăţii a declarat duminică la Pro TV, în emisiunea “După 20 de ani”, că de pe această poziţie va fi „extrem de rigid, neflexibil şi nedoritor să înţeleagă anumite lucruri”. Pe de altă parte, Arafat a anunţat că noua Lege a Sănătăţii – care i-a adus conflictul cu preşedintele Traian Băsescu şi mitinguri de susţinere în mai multe oraşe din ţară – ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel mai devreme în februarie-martie anul viitor. În fine, o veste bună: spitalele nu vor mai toca bani pe aparatură care zace nefolosită sau este cumpărată prin şmecherii, toate achiziţiile pe termen lung urmând a fi făcute numai de Ministerul Sănătăţii.
“Am acceptat funcţia pentru că era o soluţie de conjunctură, demisia domnului Cepoi, interimat asigurat de domnul prim-ministru. Eram convins că se poate un nou interimat, dar mi s-a spus că nu pot fi interimar după primul mandat al premierului şi am acceptat pentru această perioadă. (…) Am acceptat această poziţie ca o soluţie excepţională pentru o situaţie excepţională. Ministrul trebuie să fie un om politic, este normal. Nu este o perioadă scurtă, ci una lungă. Orice decizie va avea multe aspecte şi influenţe politice. Dacă stau, voi fi o persoană extrem de rigidă, neflexibilă şi nedoritoare să înţeleagă anumite lucruri. Prefer poziţia de mai jos. Prefer partea pur tehnică, să mi se dea să fac asta, asta şi alte chestii decât urgenţa ca până acum, dar nu la o poziţie politică. Spun că fac mai bine treaba dintr-o poziţie tehnică decât într-o funcţie politică “, a spus Raed Arafat.
În opinia sa, cel mai rău lucru pentru sistemul sanitar este schimbarea miniştrilor, dar el susţine că „nu exclud să duc mai departe anumite proiecte începute sub un ministru politic”.
Omul pentru care românii au ieşit în stradă
Întrebat dacă momentul Piaţa Universităţii, când oamenii au ieşit în stradă pentru el, a însemnat ceva, Raed Arafat a spus: “Categoric că da. Înseamnă foarte mult să vezi încrederea populaţiei în tine. Te simţi mult mai responsabil şi mult mai atent”.
Raed Arafat a demisionat din funcţia de subsecretar de stat în MS în 10 ianuarie a.c., după ce preşedintele Traian Băsescu, enervat că acesta se opune proiectului Legii Sănătăţii aflat în dezbatere publică – despre care Arafat a declarat public că distruge sistemul integrat de urgenţă – i-a spus verde-n faţă că demnitarii ministerului ori explică cetăţenilor legea, aşa cum au obligaţia, ori să-şi dea demisia.
Şeful statului a spus că “CNAS este un dezastru” şi i-a reproşat lui Raed Arafat că nu i-a prezentat ministrului Sănătăţii observaţiile sale asupra proiectului de lege şi că a preferat să creeze “o psihoză publică” cum că Guvernul ar vrea să distrugă sistemul de ambulanţă, să-l dea “la nişte golani privaţi”, “uitând că el a fost fundaţie la Târgu Mureş” – primul SMURD.
După câteva zile, au început mitinguri de susţinere pentru Raed Arafat mai multe oraşe din ţară, oamenii ieşind în stradă cerând demisia preşedintelui Băsescu. Imediat, şeful statului a dispus retragerea proiectului de lege din dezbaterea publică, însă protestele au continuat, în Piaţa Universităţii din Bucureşti ele fiind confiscate de revoluţionarii care lişi-au pierdut indemnizaţiile şi de rezerviştii cărora li sţau tăiat pensiile speciale. Totodată, protestele au devenit violente.
În 16 ianuarie, premierul de atunci, Emil Boc, l-a invitat public pe Raed Arafat să revină în minister sau să participe la elaborarea unui nou proiect de lege privind sănătatea. A doua zi, subsecretarul de stat a revenit pe post în Ministerul Sănătăţii.
Legea Sănătăţii: fiecare guvern cu proiectul lui, pacienţii – aceiaşi
El a anunţa, într-o conferinţă de presă, că motivul pentru care a plecat din minister nu mai există, acum urmând să lucreze la un nou proiect de act normativ. De atunci a trecut aproape un an şi s-au succedat două guverne, fără ca noul proiect legislativ să fie gata. Sau poate că Arafat aşteaptă formarea noului Parlament, pentru a-i înainta documentul spre dezbatere şi aprobare.
Raed Arafat este subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii din august 2007, în timpul guvernării Tăriceanu. În 7 noiembrie a.c., el a fost numit în funcţia de ministru al Sănătăţii, pentru circa o lună şi jumătate, el refuzând iniţial postul, la începutul lunii octombrie, când Vasile Cepoi şi-a dat demisia după conflictul de interese descoperit de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Atunci, postul de ministru al Sănătăţii a fost ocupat interimar de premierul Victor Ponta.
Arafat: „Dl Cepoi se ocupă şi acum de lege”
Plecarea lui Vasile Cepoi de pe scaunul ministerial nu l-a făcut să renunţe la proiectul legii, despre care Raed Arafat spune că încă este în lucru.
“Acum legea se discută cu expertul UE, pe anumite aspecte. Pe noi ne interesează sfaturi pe reforma asigurărilor, a spitalelor, ca structură. Aş zice că legea este încă în construcţie şi în lucru. Domnul Cepoi se ocupă şi acum de lege”, a spus ministrul Sănătăţii.
El a precizat că decizia este una politică şi că toţi cei care lucrează acum la modificarea legii vor anunţa când au intrat în faza finală. “Realist, orice dezbatere nu poate începe înainte de februarie-martie. Decizia privind Legea Sănătăţii este una politică”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
Raed Arafat a mai spus că bugetul Sănătăţii în 2013 va fi probabil ca în acest an, mult sub media europeană. „Bugetul sistemului sanitar rămâne cu o problemă. Finanţarea din PIB, chiar dacă a crescut, rămâne mult sub media UE de 8%, la noi fiind sub 4%. Mult sub media finanţării din UE. Bugetul nou nu îl decidem acum, ci îl va da noul Parlament”, a arătat Raed Arafat.
Contribuţia pentru Sănătate ar putea creşte
Întrebat dacă în 2013 ar putea creşte contribuţia pentru Sănătate, ministrul Raed Arafat a spus că acest lucru este posibil, dar a insistat din nou că decizia este una politică.
“Exista discuţii generale pivind modificarea contribuţiei. Ca să avem o contribuţie corectă ar trebui să ne întoarcem măcar la 6-7%, cum era înainte. Dar aceasta este o discuţie generală, iar decizia este politică. Ar aduce câteva sute de milioane în plus. Nu ar fi impact mare pe personă, dar pentru sistem ar fi mare. În opinia mea, discutând la rece, ar putea fi o soluţie, dar nu s-a luat nicio decizie pentru a creşte finanţarea, unde ar putea fi aceasta”, a arătat ministrul Sănătăţii.
Raed Arafat a mai spus că şi pentru creşterea veniturilor medicilor ar exista în noua Lege a sănătăţii soluţia de creştere a independenţei spitalelor. Medicii ar putea da consultaţii la spital, după program, în sistem privat.
Licitaţii centralizate la minister
Pe de altă parte, printr-o hotărâre de Guvern ce va fi adoptată probabil marţi sau miercuri, achiziţiile pe termen lung de materiale, aparatură, medicamente scumpe şi în cantitate mare vor fi făcute numai de Ministerul Sănătăţii, care va deveni unitate centrală de achiziţii pentru sistemul sanitar, a mai anunţat ministrul.
Raed Arafat a explicat că, după ce va fi aprobată hotărârea de Guvern, se va putea spune câte aparate computer-tomograf sunt necesare în următorii 4 ani.
“Stabilim 10, 15 – facem o singură licitaţie. În acest context, putem obliga concurenţa să vină cu preţuri mai mici. Avem spitale care au luat acelaşi aparat la preţuri duble, un spital faţă de altul. Banii veneau de la Ministerul Sănătăţii”, a arătat el, spunând că licitaţiile sunt legale, în prezent, dar este posibil ca în anumite caiete de sarcini să fie exclusă concurenţa.
“Vom verifica unde avem preţuri flagrante. Licitaţia centralizată poate evita aceste situaţii. Procedura trebuie să fie extrem de transparentă, să mergem către licitaţia electronică. Astfel, cu o săpămână înainte de ofertare, faci o primă discuţie cu firmele interesate care au discuţii pe caietelor de sarcini. Dacă firmele au dreptate în ceea ce sesizează, şi nu este o chestie vitală pentru mine, rezolvi contestaţia reală înainte să vină oferta. Apoi, în etapa a doua, vin ofertele, verifici eligibilitatea firmelor, dacă sunt eligibile, le bagi pe electronic. Ei se pot bate de preţ până la un anumit moment, asta nu mai este sub controlul ministerului”, a explicat Raed Arafat.
El a mai spus că o licitaţie care a produs efecte foarte bune pe termen lung este cea pentru ambulanţe. Ministrul a precizat că, în prezent, preţul pe ambulanţă este de 15-20 de ori mai mic decât în 2007 tocmai pentru că achiziţia se face centralizat pe termen lung.
Corupţia, la sesizare
Despre corupţia sau frauda în sistemul de sănătate, ministrul a arătat că oamenii trebuie să aibă curajul să le sesizeze (la TelVerde anticoruptie 0800.806.806, n. red.).
“Aceste probleme cred că au fost recunoscute şi văzute de-a lungul anilor, dar trebuie ca oamenii să aibă curajul să sune şi să vină cu cifre pe hârtie, cu dovezi, adică date concrete. Aceste situaţii nu sunt numai la noi. În Croaţia, 350 de medicii au fost arestati pentru fraudă. În SUA, un control pe partea de cardiologie, pe stenturi a dus la descoperirea unor fraude de 200 de milioane de dolari”, a precizat Raed Arafat.
Băsescu: „Orice român va spune: Stau cu proiectul Legii Sănătăţii şi îl plimbă între sertare”
Preşedintele Traian Băsescu a insistat săptămâna trecută că Legea Sănătăţii trebuie adoptată urgent, i precizând că „un alt element care ne poate duce către creştere economică este o reformă structurală fundamentală, reforma în sănătate”.
El a amintit în treacăt şi despre ce s-a întâmplat în ianuarie. „Am încercat, m-am dat cu capul de perete anul acesta, în ianuarie, dar vă pot spune că până când nu deschidem şi accesul banilor privaţi în sistemul de sănătate, acesta se va târâi, aşa cum îl vedeţi şi dumneavoastră. Nu spun că nu avem elemente de excelenţă în sistemul de sănătate românesc, dar serviciul pe ansamblul lui este deficitar. Şi orice român asta va spune: „stau cu proiectul noii legi a sănătăţii şi îl plimbă între sertare”. Or, o împletire între sistemul de stat şi sistemul privat, în sistemul de sănătate, este ceea ce ne trebuie acum”, a precizat el.
Experienţa Viena
Şeful statului a amintit şi despre operaţia pe care a suportat-o la Viena. „Vă mai dau un exemplu, pe care l-am dat de foarte multe ori: eu, după operaţia de la Viena, am înţeles cât de rău este să nu ai o asigurare de sănătate. Anual, plătesc o asigurare de sănătate la o firmă străină. De ce sistemul nostru naţional nu poate avea asigurări de sănătate private, prin care, dincolo de pachetul minimal garantat pentru orice contributor, să nu vreau să îmi asigur un supliment de servicii medicale şi pentru asta, plătesc şi eu, plătesc şi alţii, poate, spre exemplu, băncile, care sunt mai potente, sau companii multinaţionale, sau companii cu capital românesc? Şi-ar asigura suplimentar şi salariaţii, pentru că ar fi esenţial să îi aibă cât mai mult timp în producţie şi nu să îi lase fără supraveghere medicală”, a arătat Băsescu.
Magda SEVERIN
