Antreprenorii şi afacerile de familie aduc stabilitate economiei şi reprezintă un motor extrem de dinamic de creştere economică, însă simt nevoia recunoaşterii rolului lor din partea societăţii şi a Guvernului şi aşteaptă sprijinul acestuia în promovarea unui cadru legislativ şi fiscal stabil şi predictibil, precum şi investiþii sporite în îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii sistemului de învătământ, pentru a-i pregăti mai bine pe viitorii absolvenţi pentru realităţile pieţei muncii. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului PwC – Family Business Survey România, lansat astăzi la Cluj-Napoca în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Universitatea Babes-Bolyai şi Ziarul Financiar. Redăm integral comunicatul PwC:
Cu acelasi prilej, echipa de servicii pentru companiile antreprenoriale a PwC România a inaugurat şi catedra PwC – Antreprenoriat şi Afaceri de Familie, din cadrul Facultăţii de Business a Universităţii Babes-Bolyai, o platformă de studiu, dialog şi comunicare privind problematica specifică afacerilor de familie.
„Antreprenorii sunt sarea pământului. Ei sunt cei care transformă ambiţiile în realitate, inovând, răsturnând ierarhii încetăţenite de când lumea şi producând valoare. Ei reprezintă motorul indispensabil al unei economii, dau stabilitate acesteia şi creează locuri de muncă. PwC întelege să onoreze antreprenorii români prin lansarea acestui prim studiu axat pe problemele cu care se confruntă afacerile de familie, dar şi prin crearea unei catedre universitare dedicate antreprenorilor de mâine”, a declarat Vasile Iuga (foto), Country Managing Partner, PwC România.
Într-o piată dificilă, afacerile de familie din România au avut performanţe bune în ultimul an, 71% dintre respondenţi obținând o creştere a afacerilor. Mai mult, proprietarii şi managerii acestor afaceri sunt destul de încrezători cu privire la perspectivele de creştere pe următorii 5 ani, 61% aşteptându-se la o creştere constantă, în timp ce 13% ţintesc o creştere mai agresivă.
Aproximativ un sfert dintre afacerile de familie româneşti sunt mai degrabă precaute în ceea ce priveşte viitorul şi plănuiesc să îşi consolideze structura la nivelul curent al cifrei de afaceri.
Aceste rezultate sunt similare tendinţelor globale, 69% dintre respondenţi ţintind către o creştere constantă, organică, în timp ce 12% urmăresc strategii de creştere mai agresive.
32% dintre respondenţi plănuiesc să se concentreze pe reorganizarea companiilor în următorii ani, în timp ce 26% sunt îngrijoraţi cu privire la capacitatea de producţie şi abilitatea de a face faţă comenzilor clienţilor. Cel mai presant aspect privind managementul fluxului de numerar/controlul costurilor pare să fi fost cumva atenuat, numai 19% dintre respondenţi menţionându-l, iar 10% concentrându-se mai curând asupra planificării şi optimizării fiscale.
În timp ce exporturile generează aproximativ o treime din PIB-ul anual al României, companiile private nu par a fi foarte conectate la piaţa externă, în medie doar 15% din cifra de afaceri fiind generată de exporturi, prin comparaţie cu media globală de 25%. Acest procent este sub cel înregistrat în ţările din sud-estul Asiei, unde exporturile generează uneori peste 50% din cifra de afaceri sau faţă de cele din Europa de Vest, unde companiile generează 30-50% din cifra de afaceri numai din vânzările către export. Cu toate acestea, există şi ţări unde companiile private sunt chiar mai puţin conectate la pieţele străine, ţări care au pieţe interne extinse şi care sunt mult mai orientate către interior, aşa cum este cazul celor din Statele Unite, Canada, Rusia, Brazilia şi Marea Britanie.
Antreprenorii români se arată încrezători în îmbunătăţirea acestor rezultate, iar estimările privind exporturile indică o creştere de până la 27% din cifra de afaceri în următorii 5 ani. Astfel, afacerile de familie din România vor înregistra cel mai ridicat ritm de creştere a exporturilor din lume (77%), înaintea celor din Grecia (70%), Turcia (64%) şi Italia (67%).
