Direcția Generală Anticorupție (DGA) a acumulat expertiză în prevenirea și controlul corupției, fapt ce îi conferă posibilitatea de a împărtăși experiența cu alte instituții cu scopul de a întări prevederile Strategiei Naționale Anticorupție, arată Raportul MCV prezentat astăzi de Comisia Europeană la Bruxelles.
“Atât în conținutul Raportului inițial, cât și în Raportul tehnic care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu au fost făcute o serie de aprecieri referitoare la activitatea DGA, atât pe segmentul de prevenire, cât și de combatere a corupției”, precizează DGA într-un comunicat transmis redacţiei.
Potrivit DGA, în Raportul MCV se mai face trimitere, printre altele, la Ghidul de informare pentru cetățeni în relația cu structurile MAI, editat de DGA, prin care se atrage atenția asupra eventualelor acte de corupție ce pot să apară în cadrul procesului de obținere a documentelor elaborate de instituțiile din cadrul acestui minister, precum și elaborarea, în cooperare cu Ministerul Public, a unui Studiu privind sistemul de educație.
Fragmente extrase din Raport și din Raportul tehnic, cu trimitere directă la activitatea DGA:
Extras despre DGA din RAPORTUL COMISIEI
Pag. 13
Progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce privește instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne[1]. Procurorul general a acordat prioritate activității de combatere a corupției și va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activități.
Pag. 15
Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:
- Lupta împotriva corupției
Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice.
Extras despre DGA din Raportul tehnic
Pag: 32
Raportul MCV din anul precedent a recomandat utilizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) pentru a identifica cât mai bine domeniile ce prezintă riscuri de corupţie şi pentru a elabora măsuri educative şi de prevenire, cu sprijinul ONG-urilor şi apelând la finanţarea UE. SNA 2012 – 2015 a fost concepută în aşa fel încât să permită implementarea de măsuri de prevenire a corupţiei în toate instituţiile publice, fiecare instituţie identificând propriile riscuri de corupţie, precum şi măsurile adecvate pentru prevenire.
Măsurile elaborate (şi implementarea lor) au fost revizuite printr-un proces de evaluare, cu recomandări punctuale, identificându-se totodată şi cele mai bune practici. Ministerul Justiţiei coordonează implementarea SNA la nivel naţional, fiind sprijinit în procesul de evaluare de ONG-uri şi de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA).
Direcția Generală Anticorupție (DGA)
În 2015, Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerul Afacerilor Interne a fost activă în ceea ce privește promovarea măsurilor de prevenire, prin activități anticorupție[2], sesiuni de informare și pregătire[3], ghiduri pentru cetățeni[4] și studii de cercetare. DGA are o structură specializată care analizează toate cazurile de corupție în vederea definirii măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a preveni cazuri similare.
Astfel, DGA stabilește sesiuni noi de pregătire anticorupție, precum și măsuri de control. Pe parcursul anilor, DGA a acumulat expertiză în prevenirea și controlul corupției, fapt ce îi conferă DGA posibilitatea de a împărtăși experiența cu alte instituții cu scopul de a întări prevederile Strategiei Naționale Anticorupție.
Pag. 33
În anul 2015, PÎCCJ a organizat patru reuniuni profesionale regionale, pe tema “Investigarea infracțiunilor de corupție și infracțiunea conflictul de interese”, ocazie cu care procurorii au prezentat cazuri reprezentative instrumentate de toate structurile teritoriale. Scopul acestor întâlniri este acela de a realiza un schimb de experiență cu privire la investigarea cazurilor de corupție. Toate cazurile prezentate în cadrul competițiilor regionale și naționale anticorupție au subliniat importanța lucrului în echipă între agențiile de aplicare a legii.
Pag. 34
În combaterea corupției, ofițerii de poliție judiciară ai DGA au derulat investigații și au transmis către Parchet 3000 de dosare penale, dintre care 1467 au fost din sesizare din oficiu. În 2471 de dosare penale s-a început urmărirea penală, în 403 dosare s-au emis rechizitorii și în alte 41 de dosare s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Parchetul a emis 3399 ordonanțe de delegare pentru ofițerii de poliție judiciară ai DGA pentru a derula investigații1[5]3. DGA și Parchetul General au emis o nouă ediție a Ghidului de bune practici pentru investigarea infracțiunilor de corupție.
Pag. 37
Educație
Ministerul Educației a întreprins o serie de măsuri de prevenire a corupției. O Metodologie de evaluare a riscurilor la corupție a fost aprobată și Strategia pentru prevenirea corupției în sistemul de educație pentru 2015-2017 va cuprinde, de asemenea, o componentă privind sistemul de învățământ superior și cercetare științifică. Ministerul a semnat Protocoale cu Direcția Generală Anticorupție (DGA) pentru informarea profesorilor și a elevilor privind aspectele legate de corupție. DGA a elaborat, în cooperare cu Ministerul Public, un Studiu privind sistemul de educație1[6]9 cu scopul de a prevedea măsuri pentru o prevenire mai bună a corupției.
[1] Raportul tehnic, secțiunea 5.3, p. 33.
[2] O activitate a fost elaborarea și diseminarea Ghidului de bune practici pentru prevenirea și combaterea corupției, în cadrul unui proiect finanțat de Comisia Europeană – Uniți împotriva corupției, al cărui scop a fost prevenirea și combaterea corupției în România, Bulgaria și Letonia.
[3] DGA a organizat mai mult de 3500 de sesiuni de pregătire și informare adresate personalului MAI. În 161 cazuri, DGA a fost sesizată, de către ofițeri MAI, despre situații în care s-a încercat mituirea acestora. Totodată, în 70 de cazuri, DGA a fost sesizată de către lucrători MAI despre implicarea colegilor lor în fapte de corupție.
[4] Un ghid recent de informare pentru cetățeni în care MAI furnizează listele cu documentele necesare pentru a obține documente eliberate de MAI, atrăgând atenția asupra eventualelor acte de corupție ce pot surveni sau apărea în cadrul acestui proces: https://www.mai-dga.ro/downloads/engleza/Prevenire/Ghid_informare_en.pdf.
1[5]3 614 de la DNA, 122 de la DIICOT și 2.663 de la alte structuri ale Ministerului Public.
169 Studiul “Aspecte relevante privind corupția din sistemul de educație din România” analizează rechizitoriile și hotărârile instanțelor privind personalul din cadrul Ministerului Educației și Cercetării Științifice care a fost condamnat pentru comiterea de infracțiuni de corupție în perioada 2012-2014 și studiază regulile și procedurile din domeniile sistemului de educație unde au apărut cazuri de corupție.
