Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat cu succes să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei dosare de corupţie, iar numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, comparaţiv cu anul precedent, şi au vizat politicieni din toate partidele importante, relevă Raportul MCV dat publicităţii, miercuri, de Comisia Europeană. În schimb, progresele par foarte limitate în combaterea corupţiei la achiziţiile publice. “Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parţial din cauza necesităţii unei expertize financiare specifice (…). Pedepsele pentru funcţionarii implicaţi (…) sunt în continuare foarte mici, iar legea nu prevede posibilitatea unei anulări pe motive de conflict de interese a proiectelor care au fost deja executate”, explică autorii documentului.
Raportul reţine că a existat, de asemenea, o creştere constantă a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE. “Aceasta poate servi drept un exemplu important pentru activitatea organelor de urmărire penală, atunci când există indicii privind discrepanţe mari în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de diferite parchete”, se arată în document.
“MCV recomandă, de asemenea, depunerea de eforturi importante pentru eliminarea corupţiei la toate nivelurile societăţii româneşti. Sondajele indică în mod constant niveluri ridicate ale interesului public cu privire la existenţa pe scară largă a corupţiei. În acest context, raportul din luna iulie a salutat Strategia Naţională Anticorupţie. Există ministere care au adoptat unele măsuri importante, iar participarea autorităţilor locale pare să înregistreze progrese”, se precitează în raport.
Ca argument, se arată că în ianuarie 2013 erau înregistrate la Secretariatul Strategiei Naţionale Anticorupţie 1.874 de primării şi 20 de consilii judeţene.
De asemenea, Ministerul Justiţiei a instituit structuri menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor şi care par să fi impulsionat procesul, în pofida numărului lor redus. Misiunile pe teren şi identificarea celor mai bune practici dovedesc existenţa unui grad binevenit de atitudine proactivă, notează Comisia.
Se apreciază însă că este important să se asigure furnizarea resurselor corespunzătoare pentru buna punere în aplicare a strategiei. În acest sens, CE arată că o serie de proiecte anticorupţie sunt finanţate din fonduri ale UE, inclusiv în cadrul ministerelor Educaţiei, Sănătăţii şi Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Documentul arată că punerea în aplicare progresează şi că, în present, sunt aşteptate rezultatele acestor proiecte.
În opinia Comisiei Europene, un alt element important este instrumentarea dosarelor de spălare de bani şi confiscarea activelor.
“Noul cadru juridic privind confiscarea extinsă a fost instituit în 2012, dar este încă prea devreme pentru a evalua eficacitatea sa”, notează CE. În ceea ce priveşte spălarea de bani ca infracţiune de sine-stătătoare, un dosar important este judecat în prezent la ICCJ.
CE arată şi că a crescut numărul cererilor înaintate către Oficiul de recuperare a creanţelor şi, în special, numărul cererilor din partea autorităţilor române. Comisia adaugă că în prezent nu există statistici exhaustive cu privire la valoarea exactă a activelor confiscate, dar estimările tind să indice sume cu valoare redusă. De asemenea, nu sunt disponibile statistici exhaustive cu privire la sumele care au fost efectiv recuperate ca urmare a ordinelor de confiscare.
Progrese foarte limitate în combaterea corupţiei la achiziţiile publice
“În sfârşit, progresele par foarte limitate în ceea ce priveşte prevenirea şi pedepsirea corupţiei legate de achiziţiile publice. Paşii înainte făcuţi în combaterea corupţiei la nivel înalt nu au fost însoţiţi de progrese în domeniul achiziţiilor publice. Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parţial din cauza necesităţii unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la problema specială a contractelor încheiate înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu privire la infracţiune. Pedepsele pentru funcţionarii implicaţi în fraudă în materie de achiziţii publice sunt în continuare foarte mici, iar legea nu prevede posibilitatea unei anulări pe motive de conflict de interese a proiectelor care au fost deja executate. Există, de asemenea, mari îndoieli cu privire la eficacitatea organelor de urmărire penală care gestionează aceste cazuri”, explică autorii raportului CE.
“Propunerile recente par să pună în discuţie baza instituţională independentă şi stabilă, care este esenţială pentru realizarea de progrese reale. O abordare mai sistematică a verificărilor ex ante, rol destinat în modul cel mai logic ANI (cu noi resurse), ar asigura, de asemenea, o punere în aplicare uniformă şi sistemică şi ar oferi o cale de urmat utilă”, consideră CE.
La finele lui 2013, Comisia Europeană va prezenta un nou raport cu privire la procesul de reformă în Justiţie.
Magda SEVERIN
