Comisia Europeană (CE) va adopta miercuri, 30 ianuarie, raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România, a anunţat, vineri, Frederic Vincent, un purtător de cuvânt al CE. Eşecul numirii şefilor la Parchetul General şi DNA, atitudinea Parlamentului de a nu permite procurorilor să înceapă urmărirea penală împotriva deputatului Ion Stan şi a foştilor miniştri deputaţi Laszlo Borbely şi Paul Victor Dobre – toţi acuzaţi de corupţie -, precum şi episodul Mircea Diaconu, menţinut senator în ciuda sentinţei definitive a instanţei supreme (şi care a demisionat prea târziu pentru a mai prinde cvorum în Parlament să i se ia în considerare demisia), au făcut ca România să mai acumuleze corigenţe la Raportul pe Justiţie, faţă de cele din vară. În plus, parlamentarii şi-au votat, marţi, un nou statut, care le lărgeşte imunitatea. Iar oficialii europeni au deja mari rezerve faţă de premierul Ponta, după criza politică fără precedent din vara trecută.
“Reamintesc că în iulie trecut, Comisia a ridicat preocupări serioase legate de situaţia ţării legate de statul de drept şi independenţa Justiţiei. Săptămâna viitoare Comisia va evalua progresele realizate în ultimele 6 luni în legătură cu cele 10 recomandări incluse în precedentul raport”, a anunţat purtătorul de cuvânt.
Raportul pe Justiţie va fi prezentat într-un briefing tehnic ‘on the record’ de către Mark Gray, un alt purtător de cuvânt al CE. Acesta a anunţat deja că analiza va include şi precizări legate de Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, adoptată marţi de plenul Parlamentului.
Numirile şefilor în Justiţiei, eşec anticipat
De asemenea, raportul va pune accent pe derularea procedurii de numire a noilor şefi ai Parchetului General şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), chestiune asupra căreia Comisia Europeană a insistat în mai multe rânduri, dar care a înregistrat un eşec lamentabil din partea ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru.
Ea s-a aflat săptămâna trecută, împreună cu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt-Hăineală, la Bruxelles, pentru întrevederi cu conducerea secretariatului general al Comisiei Europene (CE), în perspectiva adoptării Raportului pe Justiţie de către CE.
Pivniceru promite transparenţă, dar încă nu ştie ce e
Ministrul Pivniceru a anunţat, vineri, la Alba Iulia, că procedurile vor fi schimbate, în sensul transparentizării lor, dar e prea târziu pentru Raportul MCV.
“Procedurile le voi schimba doar în sensul transparentizării lor. Acum ar trebui să stabilim ce ar trebui să însemne transparenţă, pentru că văd că şi acest cuvânt şi-a diversificat componentele”, a precizat ministrul Justiţiei. Amintim că Pivniceru a fost acuzată de preşedintele Traian Băsescu de faptul că a ţinut interviurile cu candidaţii cu uşile închise. Abia la CSM audierile au fost publice.
Pe de altă parte, criza din interiorul CSM, cu contestarea noului preşedinte, după votul decisiv din ianuarie, şi amânarea, prin neprezentarea judecătorilor pentru a se întruni cvorumul, a alegerii vicepreşedintelui, va fi o altă bilă neagră.
Unul dintre judecătorii care îşi anunţaseră candidatura la funcţia de vicepreşedinte este exact fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica. Acum, ea trăieşte drama de a fi revocată din calitatea de membru al CSM de către majoritatea judecătoriilor din ţară, motiv pentru care a renunţat la candidatură.
Imunitate lărgită pentru parlamentarii penali
În fine, CE a renunţat la misiunea de experţi despre care preşedintele Traian Băsescu spunea în decembrie că va avea loc după 11 ianuarie. Aceasta înseamnă că oficialii europeni s-au cam convins că una promitem şi alta facem. Nu s-au înşelat: marţi, parlamentarii şi-au votat un nou statut, cu imunitate lărgită, dar nu pentru declaraţiile politice, ci pentru faptele penale.
În frunte cu Dan Voiculescu, vicepreşedintele Senatului, vicepremierul Liviu Dragnea şi Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, care nu vor putea scăpa de prezentarea la termenele de judecată în dosarele de corupţie, alţi 9 parlamentari cu dosare penale vor face tot posibilul să fenteze justiţia, amânând dosarele până la prescriere.
Însă şi ceilalţi 573 de deputaţi şi senatori au acum siguranţa că nu vor fi deranjaţi de procurori dacă le trece prin cap să facă acte de corupţie.
Magda SEVERIN
