Comisia Europeană cere direct, în Raportul MCV, ca parlamentarii incompatibili să demisioneze, iar celor care sunt anchetaţi penal să li se ridice imunitatea. Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a exprimat diplomatic, miercuri, la prezentarea raportului suplimentar pe Justiţie privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, că s-au făcut “ceva progrese” în acest domeniu, dar că apar câteva “probleme”. Raportul arată, în ansamblu, că România trebuie să facă mai mult pentru independenţa sistemului judiciar şi statul de drept, dar şi în ceea ce priveşte responsabilitatea pe care o au miniştrii şi parlamentarii în a oferi un exemplu în materie de respectare a integrităţii.
Mark Gray a arătat ipocrizia aleşilor noştri: pe de o parte există un Statut al parlamentarilor, care trebuie adus “pe calea corectă”, însă în acelaşi timp se discută despre un cod de conduită al parlamentarilor.
La secţiunea “Integritate”, raportul CE arată că persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate.
“În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. În raportul său din luna iulie 2012, Comisia şi-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât şi Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu. În luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la unii miniştri şi înalţi funcţionari nu au dus la demisia acestora“, se precizează în document.
Guvernul Ponta II are 3 miniştri cercetaţi penal
“Noul Guvern şi-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupţiei, dar, dintre persoanele nou-numite în funcţia de ministru, 3 erau cercetate penal pentru fapte de corupţie. În recomandările sale din luna iulie, Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate. Cerinţele constituţionale, inclusiv suspendarea din funcţia de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate”, arată CE în raport.
“În mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalită i de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu”, se adaugă în document.
Noul statut al parlamentarilor, în vizorul CE
“În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunităţii în cazurile de percheziţie, arestare sau reţinere a acestora și de urmărire penală a foştilor miniştri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, inclusiva doptarea unui cod de conduită. Printre aceste măsuri vor trebui să se numere includerea unui termen pentru fiecare etapă a procedurii în Parlament şi furnizarea unei justificări complete atunci când Parlamentul refuză să ridice imunitatea”, atrage atenţia Comisia Europeană.
Este, de asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi, se precizează în raport.
Oficialii CE amintesc despre cazul senatorului Mircea Diaconu: Senatul a refuzat să pună în aplicare sentinţa definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) de revocare a acestuia din funcţie.
“În ceea ce priveşte abordarea Parlamentului, contestarea de ordin mai general a hotărârilor judecătoreşti, care s-a înregistrat într-un anumit caz, a reprezentat o preocupare majoră: CSM a trebuit să sesizeze Curtea Constituţională pentru a se asigura că Parlamentul execută efectiv o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi. Se speră că noile proceduri vor preveni repetarea unor astfel de probleme”, atenţionează raportul.
“Puşcăriabilii”, la butoane
Practic, prin adoptarea, acum o săptămână, a unui nou Statut al parlamentarilor, noii aleşi şi-au lărgit imunitatea. Parlamentari declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) continuă să se afle în Parlament – realeşi în 9 decembrie cu peste 50% din voturi -, dar fac tot felul de artificii legislative pentru a fi exoneraţi de vină. Este cazul senatorului PSD Ecaterina Andronescu, cea care a deţinut simultan funcţiile de senator şi rector, dar acum a modificat Legea Educaţiei astfel încât să nu mai existe această incompatibilitate.
Andronescu a fost găsită şi în conflict de interese, atacând, de asemenea, decizia ANI, astfel că mai are acum două procese pe rol – cu care a ajuns la instanţa supremă.
Alţi incompatibili dovediţi de ANI şi realeşi parlamentari au fost prinşi pe picior greşit chiar când erau miniştri în Guvernul Ponta I: Eduard Hellvig (PNL) (ministrul Dezvoltării şi Turismului), Liviu Marian Pop (ministrul interimar al Educaţie, apoi ministru delegat pentru Dialog Social) – în conflict de interese -, Ovidiu Silaghi (ministrul Transporturi). La acest capitol se înscrie şi fostul secretar general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache (PNL).
Despre penalii din Parlament, dar şi din Guvern, trebuie să spunem că vor atârna ca o ghiulea şi în viitorul Raport pe MCV, ce va fi prezentat la sfârşitul anului şi va avea mare impact asupra intrării României în Schengen. Până acum o zi, Dan Voiculescu era vedeta la acest capitol, cu faimosul său dosar privind privatizarea ICA, pe care îl plimbă de la ICCJ la Tribunalul Bucureşti, după ce şi-a dat demisia din Senat de două ori.
În Guvern, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), este trimis în judecată pentru fraudarea banilor publici, iar vicepremierul Liviu Dragnea (PSD) este urmărit penal pentru fraude la referendum, alături de 67 de persoane, printre care preşedinţi şi membri de secţii de vot.
Cazurile deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR) şi Victor Paul Dobre (PNL), sau a senatorului PSD Ion Stan (care apoi a demisionat din partid) au ceva vechime, pentru ei Parlamentul votând neînceperea urmăririi penale. Au fost realeşi în 9 decembrie, iar acum defilează cu încrederea pe care le-a acordat-o “poporul” – reprezentând, de fapt, câteva zeci de mii de voturi.
Magda SEVERIN
