Raportul MCV pentru România critică în continuare refuzul Parlamentului de a ridica imunitatea unor deputați și senatori și laudă performanțele DNA, ANI și ÎCCJ, remarcând, totodată, încrederea în continuă creștere a românilor față de DNA și identificarea, de câtre această unitate de parchet, a tot mai multe cazuri de corupție în rândul magistraților. Documentul a fost publicat astăzi de Comisia Europeană (CE), așa cum procedează în fiecare an de la intrarea noastră în UE.
România este invitată să ia măsuri în privința independenţa justiţiei, reforma sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei.
La capitolul independenţa justiţiei, experții CE notează: “Să se asigure că procedura de numire a noului procuror şef al DIICOT este transparentă şi bazată pe merit” şi să se efectueze “o evaluare globală a procedurilor de numire în funcţii de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare şi detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea preşedintelui ÎCCJ”.
O altă recomandare se referă la includerea în Codul de conduită al parlamentarilor “dispoziţii clare care să garanteze respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar”.
La lupta împotriva corupţiei, CE recomandă îmbunătăţirea “culegerii de date statistice privind recuperarea eficace a activelor” şi să se asigure că noua agenţie din domeniu poate asigura “o mai bună administrare a bunurilor îngheţate şi poate coopera cu ANAF pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare efectivă”.
Totodată, România trebuie să intensifice acţiunile “preventive şi represive direcţionate împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei şi a corupţiei în achiziţiile publice şi să acorde o atenţie deosebită unor domenii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar”.
Referitor la integritate, experții CE recomandă României “să reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament”.
De asemenea, raportul precizează că trebuie să se aplice “verificarea ex ante de către ANI a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziţii publice” şi să se asigure legături mai strânse între organele de urmărire penală şi ANI, astfel încât eventualele infracţiuni legate de cazurile ANI să fie investigate în mod corespunzător
O altă recomandare are ca ţintă combaterea micii corupţii.
Inconsecvența instanțelor, taxată
Experţii CE sunt de părere că, “deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate”.
“Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raportul MCV.
“Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, se arată în comunicatul CE. (M.S.)
