Comisia Europeană recomandă, în Raportul MCV privind România, ca obligaţia Executivului şi a Legislativului de a respecta independenţa Justiţiei să fie inclusă în revizuirea Constituţiei, iar noul Statut al parlamentarilor să cuprindă dispoziţii clare privind respectarea punerii în execuţie a sentinţelor judecătoreşti. Experţii CE critică recentele modificări operate în Codul Penal şi încercarea de adoptare a Legii amnistiei şi graţierii, care au generat “îngrijorări majore în privinţa capacităţii de combatere a corupţiei”. Totodată, există declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoane condamnate şi aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii. “Există încă îngrijorări legate de independenţa Justiţiei, astfel că monitorizarea CE va continua “cât va fi nevoie”, adică până când Guvernul va îndeplini angajamentele luate la aderarea la UE.
În Raportul MCV publicat astăzi se arată că, ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupţie nu sunt întotdeauna tratate ca infracţiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticenţă a judecătorilor de a-şi asuma consecinţele unei constatări a vinovăţiei, ceea ce se află în contradicţie cu ghidul de stabilire a pedepselor al însăşi Înaltei Curţi”, se menţionează în document.
Confiscarea extinsă, raritate
În privinţa confiscării activelor şi recuperarea activelor, confiscarea extinsă – care cuprinde şi activele rudelor – rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar.
“Această reticenţă este subliniată de declaraţiile unor politicieni români care îşi exprimă simpatia faţă de persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură şi cu modificările aduse Codului penal şi adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile. Organismele judiciare din România, inclusiv Înalta Curte şi Consiliul Superior al Magistraturii, şi-au exprimat îngrijorări grave cu privire la modificări, întrucât acestea ar avea ca efect scoaterea parlamentarilor din sfera de aplicare a legislaţiei aplicabile infracţiunilor de corupţie, precum luarea de mită, traficul de influenţă şi abuzul în serviciu”, se adaugă în raport.
28 de puşcăriabili
Documentul precitează că din datele DNA reiese că un număr de 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru fapte de corupţie.
Raportul se referă şi regimul de prescripţie modificat, prin care perioada de prescripţie ar fi redusă în mod substanţial. “Rapoartele MCV au cuprins în mod frecvent observaţii cu privire la regimul de prescripţie din România, care conţine o dispoziţie relativ neobişnuită conform căreia prescripţia încetează numai în momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive”, se menţionează în document.
Raportul mai arată că, printre alte dispoziţii importante se numără şi redefinirea conflictului de interese în vederea scoaterii unei serii largi de categorii de persoane de sub incidenţa răspunderii în cazul săvârşirii unei infracţiuni, adăugându-se că “s-ar părea că o altă modificare propusă are ca efect eliminarea oricăror urmări legate de corupţie în cazul persoanelor care au primit deja o condamnare sau o pedeapsă”.
Reacţii împotriva modificării Codului penal
Potrivit raportului, aceste modificări au stârnit reacţii din partea magistraţilor români şi a comunităţii internaţionale, una dintre problemele ridicate fiind faptul că în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei se prevede că toţi funcţionarii publici care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebuie să intre sub incidenţa unor norme de incriminare a corupţiei şi a conflictului de interese.
Curtea Constituţională a României a hotărât, în ianuarie 2014, că modificările sunt neconstituţionale şi a invocat, în special, necesitatea de a respecta obligaţiile care decurg din legislaţia internaţională, precum şi principiul egalităţii în faţa legii, consfinţit în Constituţia României, această decizie reprezentând “o importantă demonstraţie a existenţei unui echilibru de puteri”, însă continuă să fie surprinzător faptul că au fost aprobate modificări care păreau să conteste direct principii atât de importante.
CE recomandă României să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituţiei pentru monitorizarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte “separarea puterilor, cu precizarea clară a obligaţiei Executivului şi Legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar”.
CCR va continua să joace un rol esențial în apărarea unor principii-cheie, cum sunt separarea puterilor, precum și în cadrul unor eventuale discuții viitoare asupra modificării Constituției, se subliniază în secțiunea din raport consacrată stării procesului de reformă.
Atacurile mediatice încă există
Atacurile mediatice motivate politic la adresa unor judecători, procurori și membri ai familiilor acestora, precum și la adresa unor instanțe și a unor parchete au scăzut “se pare”, din iulie 2012, în număr și în forță, însă ele continuă să existe. Sunt, de exemplu, cazuri de critică directă la adresa unor instituții judiciare și a unor magistrați cu puțin timp înainte de pronunțarea unor hotărâri judecătorești care vizau persoane politice importante, se menționează în document.
Or, potrivit CE, acest lucru contrastează cu practicile din numeroase alte state membre, unde măsura în care politicienii emit comentarii asupra unor hotărâri judecătorești este limitată de respectul pentru principiul separării puterilor și al independenței justiției, asigurat fie prin norme, fie prin convenții.
Raportul amintește de asemenea că, din iulie 2012, magistrații au fost nevoiți de mai multe ori să se adreseze Curții Constituționale ca urmare a lipsei de voință a Parlamentului de a proceda la încetarea anumitor mandate pe baza unor hotărâri judecătorești definitive în care se stabilea incompatibilitatea unui parlamentar. Cea mai recentă hotărâre a Curții Constituționale în această privință datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă nicio măsură, se insistă în document.
Cazul Papici, consemnat
În privinţa numirilor la nivel înalt, Raportul MCV menţionează că, în toamna anului 2013, numirile în funcțiile de procuror șef și de procurori șefi adjuncți ai DNA au creat o altă problemă dificilă, făcând referire – evident, fără a nominaliza – la cazul Papici.
Încă o dată s-a pus capăt brusc numirilor temporare în posturi ad-interim, iar numirile au fost efectuate de către Ministrul Justiției fără respectarea deplină a procedurii de consultare a conducerii DNA.
În urma criticilor exprimate de public și de CSM, a avut loc un al doilea proces de numire, caracterizat într-o mai mare măsură de consens, în cazul căruia normele au fost respectate și care s-a soldat cu un set diferit de numiri permanente.
Momentul ales a provocat, de asemenea, îngrijorări în rândul publicului în sensul că se făcea o legătură cu deciziile DNA privind persoane politice, precum și critici politice la adresa procurorilor.
DNA şi ICCJ au rezultate semnificative
De la ultimele rapoarte MCV, atât DNA, la nivel de urmărire penală, cât şi ICCJ, pentru faza de judecată, s-au menţinut la rezultate semnificative în circumstanţe dificile. Luând în considerare atât trimiterile în judecată, cât şi condamnările, aplicarea sistemului de justiţie la persoane politice importante a fost o dovadă semnificativă a razei de acţiune a justiţiei române.
Practica instanţelor a cunoscut îmbunătăţiri considerabile, în special în ceea ce priveşte durata investigaţiilor desfăşurate de DNA şi a proceselor. O importantă “portiţă de scăpare” a fost închisă, pentru a se împiedica utilizarea demisiei dintr-un post, de parlamentar, de exemplu, ca motiv de întârziere a unui caz, iar la Înalta Curte au fost prevăzuţi avocaţi de serviciu, pentru a se împiedica utilizarea absenţei unui avocat al apărării ca motiv de amânare a judecăţii.
În raport se mai recomandă depunerea unor eforturi intense pentru eliminarea corupţiei la toate nivelurile societăţii româneşti. Sondajele indică în mod constant că existenţa pe scară largă a corupţiei constituie o sursă importantă de îngrijorare publică.
Deşi aducerea în faţa justiţiei a unor persoane notabile acuzate de corupţie poate influenţa în mod pozitiv percepţia generală, combaterea corupţiei la toate nivelurile presupune, de asemenea, depunerea unor eforturi susţinute în scopul de a reduce posibilităţile de a comite fapte de corupţie.
Pensiile magistraţilor condamnaţi trebuie rase
Totodată, România ar trebui “să accelereze găsirea unei soluţii la problemele generate de volumul de lucru şi să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instanţe” şi să finalizeze “procedurile privind legea pensiilor magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni”.
În plus, România trebuie “să îmbunătăţească respectarea hotărârilor judecătoreşti la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvată a hotărârilor judecătoreşti şi a sancţiunilor financiare”.
Fără excepţii la incompatibilitate
În domeniul integrităţii, România trebuie “să se asigure că nu există excepţii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese şi averile nejustificate”. De asemenea, se recomandă ca Guvernul să colaboreze cu ANI pentru elaborarea şi propunerea unor acte legislative de îmbunătăţire a cadrului de integritate.
Raportul MCV atrage atenţia asupra “incertitudinii create de încercările succesive din Parlament de a submina eficacitatea cadrului de integritate”.
“Printre acestea se numără, de exemplu, tentativele de modificare a normelor privind incompatibilitatea în cazul reprezentanţilor aleşi la nivel local în vara anului 2013 sau recentele tentative de modificare a Codului penal, care au vizat scoaterea unor categorii întregi de persoane fizice de sub incidenţa normelor în materie de integritate, inclusiv a normelor în materie de conflict de interese (…). În pachet sunt abordate şi cazurile în care Parlamentul refuză să pună în aplicare o decizie pronunţată de ANI, chiar şi atunci când o astfel de decizie este confirmată de o hotărâre judecătorească”, se mai arată în raportul MCV.
Punerea în execuţie a sentinţelor definitive, în noul Statut al Parlamentarilor
O altă recomandare importantă este asigurarea că “prin introducerea noului Statut al parlamentarilor se măreşte la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate automat”. În document se arată că în rapoartele MCV anterioare s-a subliniat riscul ca parlamentarii să fie percepuţi ca folosind normele pe care le adoptă pentru a se proteja de efectele legilor.
“În ianuarie 2013 Parlamentul a adoptat amendamente la Statutul deputaţilor şi senatorilor, modificând procedura de ridicare a imunităţii în cazurile de percheziţie, arestare sau reţinere a acestora şi de urmărire penală a unor foşti miniştri. Statutul pare să fie o măsură utilă, aducând mai multă claritate în ceea ce priveşte faptul că starea de incompatibilitate are ca efect încetarea mandatului de deputat sau senator şi introducând termene pentru analiza parlamentară a cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a unor parlamentari, înaintate de parchete. Cu toate acestea, nu se prevede obligaţia ca refuzarea începerii urmăririi penale să fie motivată”, se spune în Raportul MCV.
Comisia constată că, în urma unei contestaţii depuse la Curtea Constituţională, aceste dispoziţii au intrat în vigoare abia în luna iulie, iar regulamentele de aplicare şi un nou Cod de conduită nu au fost încă adoptate.
“Eficacitatea Statutului va trebui evaluată în timp. Din păcate, practica din cursul toamnei anului 2013 nu a reflectat întotdeauna faptul că parlamentarii recurgeau la norme noi pentru a asigura o nouă rigoare în cadrul procedurilor. De exemplu, în ciuda îngrijorărilor exprimate în raportul din ianuarie, Parlamentul nu a executat o hotărâre a Înaltei Curţi prin care se confirma o decizie a ANI”, se spune în raportul MCV.
Procedurile de achiziţii publice, vulnerabile la corupţie
În altă ordine de idei, procedurile de achiziţii publice din România sunt “vulnerabile la corupţie, în permanenţă”. Experţii CE notează că magistraţii şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul achiziţiilor publice din România amintesc, “pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupţiei şi a conflictelor de interese în materie de achiziţii publice”, “două aspecte-cheie: raţionalizarea legislaţiei şi asigurarea unei mai mari stabilităţi”.
CE recomandă “consolidarea cooperării dintre ANRMAP şi ANI, în vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice, inclusiv extinderea rapidă a abordării de la procedurile de ofertare în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice din România”.
Monitorizare în continuare
România va fi în continuare monitorizată pe Justiţie, deoarece nu a îndeplinit angajamentele luate la aderarea la Uniunea Europeană. Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE, a arătat astăzi, în conferinţa de prezentare a Raportului MCV, că “există îngrijorări legate de independenţa Justiţiei şi foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, astfel că monitorizarea “va continua atât timp cât va fi nevoie”.
“Ceea ce am văzut în ultimii 7 ani – dar trebuie să subliniez că acesta nu este un raport pe ultimii 7 ani, ci pe ultimele 18 luni – sunt paşi înainte în ceea ce priveşte structura organizaţională, adoptarea legislaţiei, dar prea des am văzut lipsa (de voinţă) de a aduce oameni în faţa justiţiei, lipsa (de voinţă) de a transforma investigaţiile în acuzări pentru ca oamenii care au comis infracţiuni să fie închişi”, a spus Gray.
“Dar nu este treaba Comisiei să stabilească un orizont de timp (…) Schimbările trebuie să vină din interior, facem (Comisia) tot ce putem pentru a ajuta, dar în cele din urmă depinde de cele două guverne (al României şi Bulgariei, n.r.)”, a punctat Gray.
Purtătorul de cuvânt al CE a anunţat că următorul raport a fost planificat peste aproximativ un an de zile, dar ţine de viitoarea Comisie să decidă exact când va fi publicat.
Cazanciuc: Sunt 18 recomandări, 6 pentru MJ
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că raportul MCV este mai bun decât cel de anul trecut, fiind făcute “18 recomandări cu accent pe reforma şi independenţa Justiţiei, integritate şi combaterea corupţiei (…), dintre care 6 pentru MJ:
• să accelereze găsirea unei soluții la problemele generate de volumul de lucru și să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instanțe;
• să pună la dispoziția factorilor de conducere din sistemul judiciar instrumentele
necesare de informare cu privire la funcționarea sistemului judiciar (instrumente de statistică, gestionarea cazurilor, sondaje în rândul utilizatorilor și sondaje în rândul angajaților), în vederea sporirii capacității de a adopta decizii în cunoștință de cauză și în vederea asigurării unor progrese demonstrabile;
• să asigure publicarea completă și în timp util pe internet și actualizarea continuă a tuturor hotărârilor și motivațiilor judecătorești;
• să asigure un proces în care să fie implicate toate profesiile juridice și administrația publică;
• să finalizeze procedurile privind legea pensiilor magistraților condamnați pentru infracțiuni;
• să îmbunătățească respectarea hotărârilor judecătorești la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvată a hotărârilor judecătorești și a sancțiunilor financiare.
Ministrul a adăugat că, după o primă evaluare a Raportului de ţară, Comisia Europeană a constatat că România a obţinut progrese în numeroase domenii de la precedentele evaluări, iar sistemul judiciar a “menţinut un puternic trend pozitiv”.
Reacţii ale presei internaţionale
Principalele agenţii de presă internaţionale analizează concluziile Rapoartului CE privind situaţia din România, arătând că Bucureştiul trebuie să facă progrese pentru garantarea independenţei Justiţiei şi în combaterea corupţiei.
“România trebuie să facă progrese pentru garantarea independenţei justiţiei, a anunţat miercuri Comisia Europeană, în raportul privind situaţia statului de drept în acest stat membru al Uniunii Europene din anul 2007”, notează Agenţia France-Presse.
“Comisia Europeană a denunţat în special recenta modificare ‘precipitată şi netransparentă’ a Codului Penal, decizii care ‘par a afecta regimul de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii'”, explică AFP.
“Uniunea Europeană şi Statele Unite au cerut României, miercuri, să pună capăt presiunilor politice asupra judecătorilor, pe fondul preocupărilor din ce în ce mai mari privind situaţia statului de drept în unul dintre cele mai corupte state membre UE”, comentează agenţia Reuters, într-un material cu titlul “UE şi Statele Unite avertizează România în privinţa presiunilor asupra justiţiei”.
“Amendamentele rapide aduse Codului Penal din România au ridicat semne de întrebare în legătură cu angajamentul de continuare a reformelor la şapte ani după aderarea ţării la Uniunea Europeană. Sistemul judiciar din România rămâne sub monitorizarea specială a UE, un sistem de supraveghere aplicat în mod normal ţărilor care nu sunt membre dar care doresc să adere la Blocul comunitar”, subliniază Reuters.
Daţi click pentru a vizualiza integral Raportul MCV
Magda SEVERIN
