Cel mai sumbru scenariu după evenimentele sângeroase din Ucraina pare de neevitat: Ianukovici a primit protecţia lui Putin iar Parlamentul rus a votat în unanimitate, în urmă cu puţin timp (sâmbătă, ora 18.00), o intervenţie armată în Crimeea, cu argumentul că în acest fel va proteja populaţia rusofonă majoritară din peninsulă. La câteva minute, preşedintele Traian Băsescu a convocat pentru ora 19.00, o şedinţă de lucru la Cotroceni cu toate structurile de securitate (MApN, MAE, SIE, Poliţia de Frontieră). Premierul Victor Ponta se află într-o vizită la Vatican, însoţit de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, unde au fost primiţi de Papa Francisc, dar Antena 3 anunţă vor reveni în ţară în această seară şi vor fi prezenţi în studiourile sale pentru a le explica românilor situaţia din Crimeea, lucru care însăp nu s-a întâmplat. Consiliul de Securitate ONU se reuneşte de urgenţă în această seară, iar NATO va discuta, luni, situaţia din Crimeea.
UPDATE 21.30: România nu este afectată direct de situația din Ucraina și nu există riscuri imediate la adresa securității naționale a țării, este una dintre concluziile ședinței de lucru convocate sâmbătă seara de președintele Traian Băsescu cu structurile de securitate națională.
De asemenea, România nu a ridicat gradul de alertă al structurilor de securitate națională, informează un comunicat remis de Administraţia Prezidenţială.
UPDATE 20.30: Consiliul ucrainean pentru securitate și apărare națională, reunit în această seară, ar putea lua decizia introducerii “stării de urgență sau de război”, întrucât “ceea ce se petrece acum nu mai este o simplă anexare, ci este deja amestec, sunt forțe armate”, potrivit vicepreședintelui legislativului de la Kiev, Ruslan Koșulinski, citat de agenția de presă ucraineană Unian.
O astfel de decizie va trebui examinată în parlament, a precizat el, arătând că Rada Supremă se va reuni duminică în ședință extraordinară, pentru a autoriza această măsură.
Consiliul Federației (camera superioară a parlamentului federal rus) a aprobat utilizarea armatei ruse pe teritoriul Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea după ce președintele Vladimir Putin a cerut Senatului rus să aprobe “recurgerea la armata rusă în Ucraina” până la normalizarea situației din această țară.
“Având în vedere situația extraordinară din Ucraina și amenințarea ce apasă asupra vieții cetățenilor ruși, a compatrioților noștri, a efectivelor contingentului militar rus desfășurat în Ucraina (în Republica Autonomă Crimeea), conform unui acord internațional, (…), propun Consiliului Federației să autorizeze recurgerea la forțele armate ale Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situației social-politice din această țară“, a precizat serviciul de presă al Kremlinului într-un comunicat citat de agențiile de presă ruse.
Putin nu a dat încă ordinul de intervenţie al armatei ruse, însă analiştii de politică externă întrevăd repetarea scenariului produs în 2008 în Georgia. Războiul georgian s-a desfăşurat fără ca NATO să intervină, însă de data aceasta presiunile internaţionale împotriva lui Putin l-ar putea opri.
Ucraina a denunţat, astăzi, încălcarea spaţiului aerian de către Rusia, cerând revenirea imediată a elicopterelor ruse la baze, conform unui comunicat al Ministerului ucrainean de Externe. Peste 6.000 de militari ruşi au fost trimişi în Peninsula Crimeea, estima de dimineaţă Ministerul ucrainean al Apărării.
Moscova susţine însă că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu un acord militar cu Kievul, prelungit de Ianukovici până în 2042. Este vorba despre acordul încheiat în 1997 între Kiev şi Moscova, care reglementează statutul flotei ruse la Marea Neagră, staţionate în Portul Sevastopol din Crimeea.
Dar Ucraina denunţă nerespectarea de către Rusia a acestuia. acordului din anul 1997 care stabileşte reguli pentru flota rusă de la Marea Neagră.
Nou premier în Crimeea, fără acordul Kievului
Parlamentul regional, aflat sub controlul unui comando prorus, l-a desemnat, joi, printr-o decizie-fulger, pe Serghei Aksionov premier al regiunii Crimeea. Imediat, acesta a decis organizarea pe 30 martie a referendumului privind statutul regiunii autonome proruse, informează BBC. Iniţial, Parlamentul din Crimeea stabilise plebiscitul pe 25 mai.
Parlamentul din Crimeea a explicat că referendumul vizează “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale şi extinderea competenţelor”.
“Potrivit principiilor care stau la baza democraţiei, plenul Parlamentului Crimeei consideră că singura cale de ieşire din situaţie este recurgerea directă la popor. Suntem încrezători că doar organizând un referendum pe tema îmbunătăţirii statutului autonomiei şi extinderea competenţelor sale, crimeenii vor putea să determine viitorul autonomiei ei înşişi, fără presiuni externe”, a declarat Oksana Korniciuk, secretarul de presă al Parlamentului.
Ca urmare a “preluării neconstituţionale a puterii în Ucraina de către naţionalişti radicali susţinuţi de bande înarmate”, pacea şi ordinea în Crimeea sunt “sub ameninţare”, a subliniat secretarul de presă al Parlamentului din Crimeea.
Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, nu îl recunoaşte pe Aksionov, anunţând că “numirea noului premier din Crimeea a avut loc prin încălcarea legilor ucrainene”. “Guvernul Ucrainei şi alte organisme ale puterii nu trebuie să îl considere pe Serghei Aksionov reprezentant legitim al puterii din Crimeea”, a spus preşedintele interimar al Ucrainei, ales cu o majoritate covârşitoare de Duma Superioară (parlamentul ucrainean) imediat după fuga fostului preşedinte Viktor Ianukovici.
Preşedintele interimar al Ucrainei: Este o agresiunea nedisimulată
Oleksandr Turcinov i-a cerut astăzi preşedintelui Putin “să înceteze imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea”. El a denunţat o provocare a Moscovei.
“Rusia a trimis trupe în Crimeea. Ea a ocupat Parlamentul şi Guvernul din Crimeea şi încearcă de asemenea să preia controlul asupra mijloacelor de comuncaţii (…). Ea trebuie să înceteze imediat această provocare şi (…) să lucreze exclusiv în cadrul acordurilor semnate”, a subliniat preşedintele interimar ucrainean.
Noul premier al Crimeei confirmă că în regiunea autonomă ucraineană prorusă operează militari ruşi, explicând că trupele ruse protejează obiective strategice, informează site-ul agenţiei RIA Novosti.
“Am stabilit să cooperăm cu Flota rusă de la Marea Neagră pentru protejarea obiectivelor de importanţă vitală”, a explicat Serghei Aksionov.
Obama, Merkel, Barroso, Hollande, îngrijoraţi
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va fi “profund destabilizatoare”.
“Suntem profund îngrijoraţi de informaţiile privind mişcări de trupe întreprinse de Federaţia Rusă în Ucraina”, a declarat liderul american în sala de presă a Casei Albe. “Statele Unite sunt solidare cu comunitatea internaţională şi subliniază că va exista un cost pentru o intervenţie militară în Ucraina”, a adăugat Obama.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel s-a declarat îngrijorată de evenimentele din Crimeea, în cadrul unui discurs rostit la Berlin la o manifestare culturală consacrată Europei, relatează AFP.
“În aceste zile trebuie să se facă totul pentru a păstra integritatea teritorială” a Ucrainei, a spus cancelarul german, adăugând că ea și “mulți alții depun multe eforturi, având numeroase convorbiri telefonice cu președintele rus și oficialii ucraineni”.
Președintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, a întărit spusele cancelarului german în privința respectării integrității teritoriale a Ucrainei. “Provocările cu care se confruntă Crimeea trebuie abordate cu respectarea unității și suveranității ucrainene”, a spus el. “Sper să văd comunitatea internațională aplicând aceste principii…și garantând pacea regională și internațională”, a adăugat Barroso.
Şi ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, și-a manifestat îngrijorarea față de “evoluția situației din Ucraina” care “în ultimele ore este periculoasă. Îndeosebi în Crimeea situația s-a agravat serios”, a afirmat el.
Steinmeier a avertizat Rusia, arătând că tot ce face această țară în Crimeea “trebuie să fie în deplină concordanță cu suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și cu tratatele vizând flota rusă din Marea Neagră”. Ministrul german a recomandat Rusiei “transparență în privința mișcărilor trupelor sale în Crimeea și a intențiilor și obiectivelor sale”.
Decizia Consiliului Federației ruse de a autoriza trimiterea de trupe ruse în Ucraina constituie o “amenințare reală la adresa integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, a apreciat sâmbătă președintele Franței, Francois Hollande, citat de AFP.
Șeful statului francez ‘a apreciat că trebuie făcut totul pentru a evita o intervenție externă și riscurile unei escaladări extrem de periculoase’, se arată într-un comunicat al președinției. Declarația lui Hollande survine după o convorbire desfășurată sâmbătă cu premierul polonez Donald Tusk, precizează comunicatul.
Băsescu: Este o agresiune
Preşedintele Traian Băsescu consideră că prezenţa trupelor ruse în Ucraina reprezintă o agresiune a acestei ţări. El avertiza de mai mult timp asupra situaţia se poate tensiona şi în Transnistria şi Găgăuzia.
“România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un mesaj al şefului statului.
“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odesa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională. România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional”, se precizează în mesajul postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene“, se adaugă în apel.
Totoată, preşedintele Traian Băsescu insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.
“În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe”, se precizează în mesaj.
Şeful statului a convocat pentru ora 19.00, într-o şedinţă de lucru, structurile de securitate naţională, în vederea discutării situaţiei din Crimeea. “Menţionăm că această şedinţă este una de lucru şi nu una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT)“, informează Preşedinţia.
MAE: România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu evoluţiile din Ucraina
“Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României regretă profund deteriorarea situaţiei din Crimeea, importantă regiune din sudul Ucrainei. Păstrarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei reprezintă, din punctul de vedere al României, ca şi al comunităţii internaţionale, elemente de bază, absolut necesare pentru menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale. În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii”, se arată într-un comunicat remis în această seară.
MAE român consideră că este necesară respectarea întocmai a regimului juridic în vigoare, acceptat de către statul gazdă, cu privire la staţionarea trupelor străine care se află pe teritoriul regiunii ucrainene Crimeea.
“Evitarea unei situaţii de vid de autoritate, de natură să afecteze capacitatea de menţinere a ordinii publice, este absolut necesară în această perioadă, pentru garantarea siguranţei şi integrităţii cetăţenilor ucraineni, indiferent de etnia acestora. În acelaşi spirit de profundă preocupare, MAE consideră că prevenirea violenţelor de orice natură trebuie urmărită în mod constant de către autorităţi şi cetăţeni“, se mai arată în comunicatul MAE.
Crimeea, regiune autonomă
Regiune cu populație majoritar rusofonă (60%), Crimeea a aparținut mai întâi Rusiei în cadrul URSS, fiind atașată în 1954 Ucrainei, care făcea parte și ea din Uniunea Sovietică, la inițiativa secretarului general de atunci al PCUS, Nikita Hrușciov, de origine ucrainean.
După căderea URSS, Crimeea a rămas în componența Ucrainei, dar a primit statutul de republică autonomă. Limba oficială în această regiune autonomă este rusa şi nu ucraineana.
În Ucraina trăiesc circa 400.000 de români.
Magda SEVERIN
