Populaţia stabilă a Municipiului Bucureşti totaliza 1.883.425 persoane la 20 octombrie 2011, în scădere cu 42.900 de persoane faţă de recensământul anterior, a anunţat, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS), pe baza datelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor. Evident că pe toţi cei care citesc aceste date îi pufneşte râsul, dar precizăm că recensământul nu înseamnă evidenţa populaţiei, iar însuşi premierul Victor Ponta a declarat că la el nu au venit recenzorii şi, dacă ne amintim, acum doi ani a îndemnat populaţia să le trântească uşa în nas.
Iată şi împărţirea bucureştenilor pe sectoare, potrivit INS, conform datelor de la recensământ:
- 385.400 persoane în Sectorul 3
- 225.400 persoane în Sectorul 1
- 287.000 persoane în Sectorul 4
- 271.600 persoane în Sectorul 5
- 345.000 persoane în Sectorul 2
- 367.000 persoane în Sectorul 6.
Din totalul locuitorilor Capitalei, 1.011.895 sunt femei (53,7%).
Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă arată că 12,4% au vârste între 0 – 14 ani. Populaţia tânără (15 – 24 ani) însumează 12%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea, 61,1%, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 14,5% din total. Persoanele de 85 ani şi peste sunt 1,5%.
În Bucureşti s-au declarat români 1.618.900 de persoane (97,3%), maghiari sunt 34.000 de persoane (0,2%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 24.000 de persoane (1,4%). Alte grupuri etnice de peste 1.000 de persoane sunt turci (2.300 persoane), evrei (1.300), germani (1.200) şi chinezi (1.000).
Faţă de recensământul din 2002 s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii celor care s-au declarat români (de la 97,0% la 97,3%) şi o descreştere foarte mică a ponderii populaţiei de etnie maghiară (de la 0,3% la 0,2%). Populaţia de etnie romă a rămas aceeaşi (1,4%).
Dintr-un total de 1.666.600 de persoane care şi-au declarat limba maternă, 98,7% au spus că limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei. În cazul a 0,2% dintre persoane, limba maghiară reprezintă limba maternă, iar limba romani a reprezentat limba maternă pentru 0,2% din totalul populaţiei stabile.
Structura confesională rezultată în urma declaraţiilor a 1.661.200 persoane arată că 95,6% sunt de religie ortodoxă, 1,3% s-au declarat de religie romano-catolică, 0,5% de religie musulmană, iar 0,3%, penticostală. Persoanele de altă religie reprezintă 1,6% din total, iar 0,7% s-au declarat “fără religie” şi atei.
46,7% sunt căsătoriţi
Structura populaţiei stabile după starea civilă arată că 46,7% sunt persoane căsătorite legal. S-au declarat căsătoriţi 434.700 bărbaţi şi 445.100 femei. Proporţia celor care nu au fost niciodată căsătoriţi a fost de 39,2%. Văduve erau 7,8%, iar divorţaţi, 6%. Au declarat că trăiesc în uniune consensuală 85.000 de persoane.
33% au studii superioare
Cât priveşte educaţia, 23,0% aveau nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 43,3% nivel mediu (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 33,7% studii superioare. Analfabeţi s-au declarat 3.342 de bucureşteni.
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 1 an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 26.000 şi nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
