Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor informează, vineri, că din datele preliminare centralizate rezultă o populaţie stabilă a României de 19.043.767 de persoane, cetăţeni români şi străini cu domiciliul sau reşedinţa în țară, dintre care 51,3% sunt femei. Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă însă 2,8% din total, adică 1 milion de persoane, cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie -, pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară, şi populaţia necontactată. “În consecinţă, rezultatele preliminare vor suferi modificări în procesul de prelucrare şi finalizare a numărului populaţiei României prin operaţii de corectare/imputare, urmărind determinarea mai exactă a numărului persoanelor nerecenzate şi includerea lor, pe de o parte, în populaţia stabilă şi, pe de alta, prin coroborare cu alte surse de date, în estimarea numărului de emigranţi”, precizează comisia.
Din totalul celor recenzați, 9.764.011, respectiv 51,3% sunt femei – adică majoritatea. Există însă și un județ unde numărul bărbaţilor este mai mare decât cel al femeilor: Vaslui, cu 375.151 de locuitori stabili, dintre care 187.452 persoane de sex feminin și 187.699 de sex masculin, cu 247 mai mulți.
La polul opus, Bucureştiul are cele mai multe femei, cu 123.119 mai multe decât bărbaţi (900.552 femei, 777.433 bărbaţi). Raportul este de 1.15 la 1 în favoarea sexului slab. Cele mai echilibrate judeţe sunt Iaşi (364.861 femei, 358.692 bărbaţi, raport 1.02) şi Bistriţa-Năsăud (140.204 femei, 137.657 bărbaţi, raport 1.02).
Densitate
Judeţele cel mai dens populate sunt Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iaşi (132,1 loc/kmp), Dâmboviţa (123,8 loc/kmp), Galaţi (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Braşov (94,2 loc/kmp) şi Constanţa (89,2 loc/kmp).
Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în judeţele Tulcea (23,7 loc/kmp), Caraş-Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinţi (51,6 loc/kmp) Bistriţa-Năsăud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) şi Covasna (55,6 loc/kmp).
90,06% români, 6,7% maghiari și 1,3% romi
Românii reprezintă 90,6% din populaţia stabilă preliminară, respectiv 17.263.561 persoane.
Potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate, 1.268.444 sunt maghiari (6,7% din populaţia stabilă preliminară), romi – 247.058 persoane (1,3%), ucraineni – 49.547 persoane (0,3%), germani – 27.019 (0,1%), turci – 26.179 (0,1%), tătari – 18.143 (0,1%), ruşi – 18.971 (0,1%), altă limbă maternă – 73.169 (0,4%), limbă maternă nedeclarată – 51.676 (0,3%).
Ortodocși, aproape 86%
În ceea ce privește religia, 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxă, 4,6% romano-catolică, 3,2% reformată, 1,9% penticostală şi 0,1% (23,9 mii de persoane) s-au declarat “fără religie”. Aproximativ aceeaşi pondere (21,2 mii de persoane) o deţin şi ateii.
Ponderi între 0,5% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,5%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate reprezintă 1,8%.
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia – pentru că nu au dorit să o declare sau nu erau prezente la momentul interviului – a fost de 84,8 mii de persoane, reprezentând 0,5% din populaţia stabilă preliminară a ţării.
Peste 7 mil. de gospodării, 5,1 mil. de cădiri cu 8,4 mil. de locuințe
Au fost înregistrate 7.086.394 de gospodării ale populaţiei, constituite din 18.873.000 persoane. Astfel, 99,1% din populaţia stabilă preliminară a ţării se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul fiind în gospodării instituţionale (cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului etc.) sau reprezentând persoane fără adăpost.
De asemenea, potrivit datelor preliminare ale recensământului, au fost înregistrate 5.104.662 de clădiri, în care se află 8.450.942 de locuinţe convenţionale cu 22.741.372 de camere de locuit.
Din totalul clădirilor cu locuinţe, 1.364.897 sunt în municipii şi oraşe şi 3.739.765 în comune. În ce priveşte locuinţele convenţionale, 4.583.045 sunt în municipii şi oraşe, iar 3.867.897 sunt în comune.
Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 26,7% din totalul înregistrat la nivelul ţării, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (54,2%) o depăşeşte pe cea din mediul rural.
Proprietate privată: 98,2%
Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderenţă: 98,2% din totalul locuinţelor convenţionale (97,5% în municipii şi oraşe, respectiv 99,1% în comune).
Urmează proprietatea de stat, ce deţine o pondere de 1,5% (2,1% în municipii şi oraşe, respectiv 0,7% în comune). Celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,3% din numărul total de locuinţe convenţionale.
Din totalul preliminar al locuinţelor convenţionale, 66,7% (5.638.465) au alimentare cu apă în locuinţă (91,6% dintre locuinţele din municipii şi oraşe şi 37,2% dintre cele din comune).
Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în Bucureşti (96,8%) şi judeţe Braşov (89,5%), Timiş (85,0%), Constanţa (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) şi Cluj (80,8%).
84,6% din locuințe au bucătărie
La nivel naţional, 84,6% (7.146.931) din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93,6% în municipii şi oraşe şi 73,9% în comune).
În Bucureşti, 96,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei. În 16 judeţe se înregistrează ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie, respectiv Timiş, Ilfov, Braşov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureş, Constanţa, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caraş-Severin şi Giurgiu.
Numai 62% au baie și 65% canalizare
Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61,9%, respectiv 5.230.511 locuinţe). Discrepanţa dintre medii este mare, 88,0% dintre locuinţele înregistrate în mediul urban şi doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispunând de baie în interiorul locuinţei.
În Bucureşti, 95,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei. În judeţele Braşov, Constanţa, Hunedoara, Timiş, Cluj şi Sibiu, mai mult de trei sferturi dintre locuinţe au baie în interiorul locuinţei.
Totodată, 65,1% (5.504.450) din totalul locuinţelor convenţionale au instalaţii de canalizare la o reţea publică sau la un sistem propriu, 96,6% (8.166.508) sunt dotate cu instalaţii electrice şi 44,4% (3.755.761) au încălzire centrală (termoficare sau centrală termică proprie).
Cine intră la recensământ
Datele preliminare (ca şi cele provizorii) ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ, precizează Comisia Centrala pentru Recensământ, într-un comunicat de presă.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor.
Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include:
- persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absente, fiind plecate în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
- persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie venite pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România;
- persoanele de cetăţenie română plecate în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.
Cine nu intră
Conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinse în populaţia stabilă a ţării:
- persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
- persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ:
- cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România;
- cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensământ (populaţie necontactată).
Datele finale, la anul
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011. Primele date preliminare au fost comunicate în februarie a.c.
Rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 vor fi anunţate în semestrul al doilea al anului 2013.
Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PALSU
