La mai bine de o lună de la promisiunile CNADNR privind repararea Centurii Caransebeş, dar şi ale autorităţilor locale, privind ridicarea taxei de tranzit prin oraş, lucrurile sunt neschimbate. Taxa este percepută în continuare vehiculelor de marfă mai mari de 3,5 tone, iar lucrările pe centură sunt abandonate. Nu ar fi prima dată când cei responsabili nu se ţin de cuvânt. Însă transportatorii nu mai pot suporta nedreptatea care li se face de peste 3 luni şi cer să li se asigure un drum pe care să poată circula fără să fie jecmăniţi. Centura a fost închisă în 18 mai, pentru repararea unui pod care se afundă din cauza terenului instabil. Numai că şantierul a fost părăsit la scurt timp. În 31 iulie finalizarea lucrării s-a amânat pentru 30 septembrie, iar transportatorii se aşteaptă ca peste 3 săptămâni CNADNR să mai dea constructorului o prelungire. Cititorii ne trimit la redacţie imagini, arătând că nu există vreo şansă de finalizare a lucrărilor anul acesta: „Poate în primăvară, dacă s-ar lucra”.
Un transportator ne scrie că ieri a plătit la punctul de taxare dinspre Orşova tariful de intrare în Caransebeş. Elîşi exprimă temerea, pe bună dreptate, că lucrările de reparaţii ale centurii oraşului sunt departe de a fi terminate în acest an. El consideră că singura soluţie pentru impulsionarea autorităţilor din Caransebeş şi de la Bucureşti este reluarea protestului – care, de altfel, a fost doar suspendat.
„După cum se vede în imagini, centura Caransebeşului este trasă pe linie moarta şi nu există nicio şansă de a se circula pe ea anul acesta. Cel mai devreme s-ar putea circula în primăvara lui 2014, dacă constructorul reuşeşte să construiască alt pod, dar se pare că acea zonă este una nisipoasă şi problemele de abia acum încep”, susţine transportatorul.
Taxa de tranzit prin Caransebeş plătită de conducătorii vehiculelor mai mari de 3,5 tone este cuprinsă între 20-100 lei, în funcţie de tonaj. Este valabila 24 ore, indiferent de câte treceri prin oraş face vehiculul respectiv, ne scrie transportatorul.
O reducere de 50 % la taxă este aplicată transportatorilor care aduc marfă în Caransebeş, dar trebuie să dovedească cu documente acest lucru.
Transportul de persoane (microbuzele şi autocarele) nu se taxează.
Cititorul ne-a trimis şi două fotografii făcute în apropierea locului de taxare, pe sensul Lugoj-Caransebeş-Orşova. El consideră că interesul Primăriei Caransebeş este să colecteze bani.
„Reprezentanţii autorităţii locale ştiu şi profită de faptul că DN6 este tronsonul principal care leagă vămile Nadlac de Calafat şi face legătura între 3 capitale europene Budapesta-Sofia-Atena şi Istambul-Sofia, iar 80% dintre transportatorii care tranzitează Caransebeşul şi alimentează bugetul primăriei sunt cei straini aflaţi în tranzit prin România. Profită din plin de aceştia, este tronsonul cel mai tranzitat din ţară de străini”, argumentează transportatorul.
“O rută pentru transportatori este varianta Reşita-Caransebeş-Hateg, iar de aici spre Târgu Jiu (cu o restricţie de tonaj de 30 de tone MTMA la podul din Bumbesti Jiu) -Râmnicu Vâlcea-Bucureşti, sau Haţeg-Orăştie-Sibiu-Bucureşti, ambele fiind valabile pentru transportatorii care vin dinspre Serbia (Moraviţa) şi pentru cei care aprovizioneaza zona industrială din Calea Şagului Timişoara, pentru a nu mai traversa tot oraşul, circa 30 km, şi vin pe rută (Moraviţa), Sag-Voiteg-Reşiţa- Caransebeş-Haţeg. Pe această rută se poate trece prin porţiunea din centura Caransebeş deschisă circulaţiei şi nu are legătură cu zona de taxare”, ne mai scrie cititorul nostru.
El aminteşte că “şi centura Domaşnea, care se află la câţiva zeci de km de Caransebeş spre Orşova, este neutilizabila de aproape 2 ani, tot pe acest tronson al DN6”.
3 firme pândesc intrările în oraş
Primăria Caransebeş a angajat 3 firme care pândesc intrările în oraş dinspre Reşiţa, Oţelu Roşu şi Orşova, pentru a încasa taxa de tranzit. Cine nu vrea să plătească, trebuie să ocolească zeci de kilometri, prin Anina, ceea ce ar însemna o cheltuială similară, poate chiar mai mare.
Reprezentanţii Partidului Forţa Civică, filiala Caraş-Severin, acuză că Primăria a dat prin atribuire directă contractele firmelor încasatoare (care primesc 3% din bani), şi nu prin licitaţie publică, aşa cum prevede legea. Însă noi nu vrem să politizăm situaţia. Toate partidele sunt de vină: PDL pentru că în timpul guvernării sale s-a construit şi deschis centura cu probleme de construcţie, PNL pentru că îi aparţine primarul Vela şi PSD pentru că în subordinea ministrului delegat Dan Şova se află CNADNR.
Cum arată reparaţiile: o mare groapă
„O groapă maaare. Atât la fata locului, cât şi în buzunarele noastre”, reclamă, cu amărăciune, un alt reprezentant al unei firme de transport, care ne trimite şi el imagini edificatoare:
Investiţie de 30 mil euro, deocamdată inutilă
Varianta de ocolire a municipiului Caransebeş a costat 3o de milioane euro, din care 75% au provenit din fonduri europene, se întinde pe 12 km şi are 10 poduri, pasaje şi viaducte ce traversează râurile Sebeş şi Timiş, căile ferate CF 917 şi CF 900, DN 68, pârâurile Potoc şi Zlagna şi mai multe văi.
Şoseaua de centură se desprinde din DN 6, la ieşirea din localitatea Buchin la km 448+300, traversează DN 68 la km 9+154 şi se închide la DN 6 la kilometrul 458+640.
Centura a fost deschisă traficului rutier în decembrie 2011, în timpul ministrului Alexandru Nazare, fără însă a fi recepţionate lucrările. Constructorul şi autorităţile ştiau de ce: după numai 6 luni, drumul a intrat în reparaţii, deoarece un pod construit într-o zonă nisipoasă – spun unii – sau mlăştinoasă – spun alţii – se afundă fără a putea fi oprit.
Reparaţii în garanţia de 2 ani
Numai că CNADNR s-a grăbit să dea şoseaua în administrarea Consiliului local Caransebeş, cu puţin inainte de deschiderea circulaţiei, iar consiliul a şi instituit o taxă de tranzit a oraşului, pentru autovehiculele de mare tonaj. Decizie logică, dacă recepţia lucrărilor la centură şi inaugurarea oficială a şoselei ar fi fost făcută, aşa cum de fiecare dată autorităţile procedează, pentru a ne dovedi cât de eficient gestionează banii noştri.
Garanţia lucrărilor este de 2 ani, iar constructorul – Copisa Constructora Pirenaica SA – execută acum reparaţiile pe banii săi, însă fără să se grăbească.
Protest cu cuţitul la os
Ajunşi cu cuţitul la os, transportatorii au organizat un protest pe centură, în data de 2 august, la care au participat câteva zeci de camioane – nu prea multe, pentru că au termene stricte de livrare a mărfurilor -, dar suficiente pentru a induce panică în autorităţi. Primarul Caransebeşului, Marcel Vela, şeful secţiei Drumuri Naţionale Caransebeş, Ioan Boba, şi reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Rutere (CNR) şi ai APTE 2002 s-au aşezat la masa negocierilor şi au căzut de acord asupra unor soluţii de deblocare a situaţiei.
Au semnat un proces-verbal în care au stabilit stingerea conflictului până la amenajarea unei căi de acces a camioanelor prin Caransebeş, fără să plătească taxă, iar centura oraşului să fie deschisă pe o anumită secţiune, pentru TIR-uri.
Un singur lucru mai trebuia: semnătura dir. gen. interimar al CNADNR, Mircea Pop. Acesta şi-a luat însă concediu, şi-a măritat fata la un castel din Italia (aşa cum îi stă bine unui bugeta), iar când a revenit, a fost înlocuit din funcţie. Cu un director mai mic din CNADNR.
A trecut mai bine de o lună de la semnarea procesului-verbal între transportatori şi autorităţi, iar taxa se încasează în continuare. În ţară, oamenii ies în stradă pentru Roşia Montană, pentru adunarea maidanezilor de pe străzi. O zi de protest din partea transportatorilor înseamnă pierderi uriaşe, dar până la urmă se dovedeşte soluţie pntru a trezi din letargie autorităţile.
Magda SEVERIN
Autoritatile statului se pun in miscare doar cand sunt evenimente deosebite si tragedii. Ne-am cam saturat de aceste atitudini ale alesilor si trebuie sa luam si noi atitudini fata de ei si sa-i punem sa plateasca pentru toate neajunsurile si problemele creeate de acestia.