Dupa rezultatele catastrofale obtinute de olimpici la sesiunea speciala a Bacalaureatului, federatiile sindicale din invatamantul preuniversitar cer USL modificarea sistemului de organizare a examenului, astfel incat acesta sa includa, din 2013, si probe scrise diferentiate, in functie de profil si filiera, pentru a nu se repeta “rezultatele dezastruoase” de anul trecut. Ministrul Liviu Marian Pop – fost sindicalist – este de acord cu fostii lui colegi, anuntand ca prevederea din Legea Educatiei Nationale (LEN nr. 1/2011) privind modificarea introducerii Bacalaureatului diferentiat va fi aprobata in aceasta vara, astfel incat sa se aplice de la anul, si nu din 2016. Daca ne-am aminti de cat amar de ani a propus BAC diferentiat profesorul Stefan Vlaston, liderul Asociatiei Edu Cer, fara sa fie luat in seama de fostii ministri ai Educatiei, Ecaterina Andronescu si Cristian Adomnitei, ne-am da seama cat timp s-a pierdut. Alte doua vechi propuneri ale sale sunt examenul de admitere la liceu si la facultate, la care se va ajunge, inevitabil.
“Apreciem ca se impune, in regim de urgenta, modificarea sistemului de organizare a examenului de bacalaureat, prin aplicarea, incepand cu anul 2013, a prevederilor art. 77 alin. (4) referitoare la proba scrisa E, astfel incat, pe langa proba scrisa comuna de Limba si literatura romana (si, eventual, proba scrisa la Limba si literatura materna), sa existe si probe scrise diferentiate in functie de profil si filiera. Apreciem ca o asemenea masura este de natura sa vina in sprijinul elevilor si justifica modificarea/completarea Legii educatiei nationale prin ordonanta de urgenta”, se arata in scrisoarea deschisa a sindicatelor, adresata USL si presedintilor PSD si PNL, Victor Ponta si Crin Antonescu.
Liderii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Federatiei “Spiru Haret” si Federatiei Educatiei Nationale (FEN) argumenteaza ca “reglementarea vine in intampinarea dorintelor elevilor, ale parintilor acestora si ale cadrelor didactice, care au militat pentru sustinerea examenului de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii au optat in cursul invatamantului liceal, iar nu la obiecte pe care nu au fost interesati sa le studieze si nici nu aveau cum, avand in vedere profilul unitatii de invatamant”.
“Una dintre putinele reglementari din LEN benefice sistemului”
Dupa 3 ani in care au criticat proiectul Legii Educatiei Nationale, organizand demonstratii in strada – inclusiv in ianuarie, la protestele din Piata Universitatii, la un an de la intrarea in vigoare a actului normativ -, sindicalisti arata acum ca introducerea BAC-lui diferentiat, prevazuta in LEN, este “una dintre putinele reglementari benefice sistemului” din aceasta lege. Dar are o hiba: nu poate fi aplicata decat din 2016, adica incepand cu generatia de elevi care intra in clasa a IX-a in anul scolar 2012-2013.
Cum anul acesta nu mai poate fi operata modificarea, ministrul Pop promite ca, pana la 31 august, parlamentarii vor amenda Legea 1/2011 astfel incat, la inceputul noului an scolar, noul tip de BAC sa fie anuntat elevilor care vor intra in clasa a XII-a.
Liviu Marian Pop a declarat duminica, la Realitatea TV, ca proba scrisa la Limba si literatura romana va ramane aceeasi pentru toata lumea, dar celelalte doua vor di diferentiate in functie de profil si filiera.
Astfel, pentru profilul real din filiera teoretica, acestea sunt matematica si proba transdisciplinara din stiinte (fizica, chimie, biologie).
Elevii de la profilul umanist din filiera teoretica ar urma sa dea o proba la o limba de circulatie internationala si o proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socioumane.
Pentru filiera tehnologica, vor fi o proba scrisa disciplinara specifica profilului si una transdisciplinara specifica domeniului de pregatire, iar pentru filiera vocationala – o proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului ori specializarii si o proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii.
Tehnica invinge mita
Rata de promovare la Bacalaureatul din vara anului trecut a fost de 45,72%, cea mai slaba din ultimele doua decenii. Motivul? In majoritatea salilor de examen au fost camere video. Rata de promovare a fost mai mare exact in liceele unde s-au organizat centre de examinare desi salile nu erau dotate cu camere de supraveghere.
Tot anul trecut, sesiunea speciala de BAC s-a tinut la doua licee din Ramnicu-Valcea, fara supraveghere video. Rezultatul: 99% dintre candidati (circa 600) au promovat.
Anul acesta, la sesiunea speciala nu s-a mai putut copia, desi 25 dintre candidati au incercat, dar au fost scosi imediat din sala. Rata de promovare: 35%. Concluzia? A fost necesara supravegherea prin video a profesorilor supraveghetori, pentru a nu mai putea fi partasi – desigur, contra mita – la frauda.
Invataturile profesorului Vlaston
Criticat de toti adversarii proiectului noii legi a educatiei, hulit ani de-a randul pentru adevarurile spuse din interiorul sistemului, ignorat de fostii ministri Cristian Adomnitei si Ecaterina Andronescu pentru propunerile de organizare a BAC-ului diferentiat si de reintroducere a examenului de admitere la liceu si la facultate, liderul Asociatiei Edu Cer, Stefan Vlaston – profesor si fost director de liceu (dat afara de Ecaterina Andronescu pe vremea cand era ministru) pune degetul pe rana, ca de obicei, intr-o analiza, postata pe site-ul contributors.ro, asupra celor mai noi evenimente petrecute in sistem.
Sub titlul “Bacalaureatul, din scandal in scandal. Cine-i de vina, ce este de facut?”, profesorul Vlaston, renumit prin probele clare pe care le-a adus in trecut in privinta fraudarii examenului de BAC – fara insa ca ministrii Adomnitei si Andronescu sa-l ia in seama -, puncteaza ca “anul acesta avem o premiera, scandalul de la bacalaureatul „olimpicilor””.
“Vorba vine, doar vreo 108 sunt in loturi olimpice, 47 olimpici la altceva decat sport, diferenta pana la 880 sunt sportivi de ocazie, adica ocazia de a pacali examenul de bacalaureat. La acest examen, organizat en avant, pentru a da posibilitatea celor angrenati cu adevarat in competitii exact in perioada bacalaureatului obisnuit, exigenta era minima, sa nu „taiem” aripile varfurilor Romaniei, care nu sunt experti chiar la toate materiile. Prilej pentru multi descurcareti cu pile si relatii sa sunteze celalalt examen, presupus a fi mai greu. Printre ei si fiica Doinei Melinte”.
Mistificare, ipocrizie, minciuna
Stefan Vlaston aminteste ca “an de an, bacalaureatul face deliciul presei, iar anul aceste va fi, probabil, la fel”. “Cum s-a ajuns aici? Trecerea frauduloasa a examenului de bacalaureat a fost parte a scenariului de mistificare, ipocizie si minciuna, conform caruia majoritatea, daca nu chiar toti elevii, dotati sau nu cu cele necesare pentru a parcurge studii universitare, sa ajunga la facultate. Contra cost. Bani proprii sau bugetari. Spre fericirea universitarilor, intr-o afacere de un miliard de euro pe an.
S-a trecut in cativa ani de la 125.000 de studenti in 1990, la circa 900.000 de studenti, prin infiintarea cunoscutelor fabrici de diplome. Numai Spiru Haret avea la un moment dat 340.000 de studenti inmatriculati, la circa 750 de cadre didactice titulare. Cu ce rabat de calitate si ce carte faceau acesti studenti e usor de imaginat”.
Cutit rasucit in rana
“A fost desfiintata scoala profesionala, toti elevii au fost impinsi de la spate sa faca liceul, sa ia bacalaureatul prin frauda si facultatea la fel. Apoi, reveniti in piata muncii la 23-24 de ani, isi dau seama ca nu stiu sa faca nimic. In conditiile in care raportul joburilor care necesita studii superioare/fara studii superioare este 1/10-1/15.
Examenul de admitere la liceu a fost si el desfiintat, in aceeasi logica. Unii tineri nu au inteligenta teoretic-conceptuala, ci dominant practica, sau emotionala, artistica, sociala, etc. Nu pot invata cu totii derivate, integrale, fizica cuantica, teoria literaturii.
Pe de alta parte, conexiunea cu studiile universitare nu permite coborarea standardelor in liceu si la bacalaureat, pentru ca intrarea la facultate presupune un bagaj minim de competente, pe care se bazeaza pregatirea universitara”, continua prof. Vlaston.
Cine mai invata
“Din experienta mea si a colegilor mei, 1/3 dintre elevi invata singuri si n-au probleme in obtinerea competentelor necesare studiilor superioare, 1/3 ar putea sa le obtina daca ar fi impinsi de la spate si ajutati de parinti si profesori, inclusiv cu meditatii, iar 1/3 dintre elevi nu au ce cauta la liceu. Locul lor este pe alte trasee educationale, scoala profesionala, cursuri de formare sau direct in piata muncii.
In acest moment, unii tineri, victimele sistemului, traiesc o drama. Si ei, si parintii lor”, arata liderul Edu Cer.
Operatie pana la capat
“In concluzie, ce-i de facut? Trebuie mentinuta rigoarea examenului de la bacalaureatul de anul trecut, chiar daca elevii au doar vina de a fi crezut in iluziile fluturate de catre sistemul educational: toata suflarea scolareasca sa ajunga la facultate, sa imbogateasca fabricile de diplome. Sa priceapa ca nu este joaca de copii intrarea la facultate. Sau de mituit profesori.
Trebuie pregatite rapid si puse in opera, noi trasee educationale, cu curricule proprii, cu examene de bacalaureat dedicate. De exemplu, sportivii sa dea la bacalaureat mai degraba probe sportive si sa aiba acces doar la facultati de profil sportiv. Alaturi de probe de comunicare, inclusiv in limbi straine, probe de informatica, stiintele vietii, educatie pentru societate.
Actuala Lege a Educatiei Nationale deschide un drum. Acest drum trebuie optimizat, in niciun caz schimbat de catre actuala conducere a tarii.
Daca nu operam pana la capat schimbarea de paradigma scolara vom avea an de an scandaluri la bacalaureat. Avand drept efect nefast decredibilizarea educatiei si societatii romanesti. Dar nici minciuna, mistificarea, fariseismul si ipocrizia nu reprezinta solutia”, isi incheie radiografia dura profesorul Vlaston.
Magda SEVERIN
