Club Feroviar a organizat la începutul lunii august o nouă rundă de discuții între specialiștii din transporturi și infrastructura feroviară, în contextul împlinirii a 15 ani de separare instituțională a principalelor linii de activitate din domeniu. “Cea de-a doua întâlnire s-a concentrat asupra provocărilor și soluțiilor de redresare și modernizare a infrastructurii feroviare astfel încât transportul feroviar să redevină o zonă atractivă a economiei românești pentru dezvoltarea afacerilor”, informează un comunicat remis redacţiei, pe care îl redăm integral.
„În contextul în care peste jumătate din elementele componente ale infrastructurii feroviare sunt scadente la reparațiile capitale sau cu durata de viață expirată iar sumele alocate anual pentru lucrările de întreținere și reparații acoperă între 0% și 2% din necesar, nu este surprinzător faptul că trenurile de călători și marfă înregistrează milioane de minute întârziere iar costurile operaționale ale companiilor din domeniu sunt mai ridicate în comparație cu competitorii de pe piețele europene occidentale.
Dezbaterea din această săptămână a fost susținută de reprezentanți ai autorităților publice, mediului de afaceri și academic (Autoritatea Feroviară Română, Club Feroviar, Asociația Industriei Feroviare din România, Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Asociația Inginerilor Feroviari din România, Asociația Generală a Inginerilor din România, Organizația Patronală a Reparatorilor de Material Rulant).
Complexitatea subiectului pus în discuție a condus la concluzia că această temă va fi reluată la următoarea reuniune, astfel încât toate aspectele de ordin tehnic, organizatoric și financiar ale administrării infrastructurii feroviare publice să fie atinse și să fie identificate soluții concrete de rezolvare a problemelor.
În cei 15 ani de reorganizare, infrastructura feroviară a fost văduvită în programele publice de întreținere și dezvoltare deoarece a fost considerată ca o întreprindere generatoare de profituri sau pierderi și mai puțin ca o infrastructură necesară derulării altor activități economice.
Pe fondul reașezării economiei românești și a desființării a nenumărate servicii de transport de călători, veniturile directe ale companiei au fost în permanentă scădere (la calea ferată tariful se percepe în funcție de parcursul efectiv al trenurilor – rezultă o influență puternică din partea fluctuațiilor de trafic – în timp ce în transportul auto tariful se percepe pentru fiecare vehicul o dată pe an – nu există fluctuații la încasări).
În încercarea de a degreva bugetul administratorului de infrastructură (CFR SA), în ultimii 10 ani, 3.500 km de rețea au fost închiriați către operatori economici privați. A fost evitată procedura de transfer a contractelor de concesiune și în consecință responsabilitatea pentru investiții și reparații capitale revine tot CFR SA, care nu are buget pentru această activitate, condamnând la degradare pe termen lung.
De asemenea, contractul de întreținere a rețelei, semnat între Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, și CFR S.A. nu reușește să aducă, în formula actuală, sumele necesare asigurării întreținerii acestei proprietăți publice.
O primă concluzie a dezbaterii s-a conturat în jurul ideii de constituire a unei Administrații a Căii Ferate Române (organism public în subordinea Ministerului Transporturilor), care să preia activitățile de întreținere și reparații ale infrastructurii publice feroviare din România și care să asigure accesul nediscriminatoriu al operatorilor economici (transportatori de marfă sau călători) pe calea ferată. În acest fel se urmărește ieșirea din paradigma de „societate comercială‟ pe care o are CFR SA în acest moment și ar permite alocarea mai justă a fondurilor.
Până în prezent, abordarea globală a tuturor activităților feroviare – administrare de infrastructură, operatorie de transport călători și marfă – a condus la o alocare inadecvată a fondurilor între infrastructurile feroviare și rutiere (în fiecare an raportul este de 1 leu pentru infrastructura feroviară comparativ cu 6 lei pentru infrastructura rutieră, în timp ce Uniunea Europeană ne cere ca acest raport să fie de 1 la 1).
Pe acest fond, activități elementare sunt imposibil de realizat: ierbicizarea liniilor și defrișarea/toaletarea copacilor de pe marginea căii ferate, paza liniei, întrețienerea utilajelor de deszăpezit și de mentenanță curentă etc.”
„Întâlnirea din 8 august va avea ca obiectiv abordarea sistematică a acestor probleme și identificarea soluțiilor astfel încât viitoarea strategie de transport și master-planul de transport să beneficieze de un aport din partea societății civile feroviare și să se constituie în surse de creștere a economiei românești în ansamblu‟, comentează Ștefan Roșeanu, Senior Partner Club Feroviar.
Până la 1 octombrie, Club Feroviar, alături de principalele organizații din domeniul feroviar, organizează o serie de dezbateri săptămânale, menite să analizeze starea de fapt a sistemului și să identifice soluții pentru repoziționarea în topul european, astfel încât, la final, să producă un raport „15 ani de reorganizare a Căii Ferate Române‟ adresat factorilor politici, opiniei publice și investitorilor din domeniu.
Despre Club Feroviar
Club Feroviar este o organizatie de drept privata, ce ofera consultanta de afaceri pentru investitorii din domeniul transportului pe sina (infrastructura, transport si industrie) din transportul interurban, suburban/metropolitan si urban.
Implicat in promovarea transportului feroviar din Romania, pornind de la considerentele de eficienta economica si energetica, Club Feroviar este promotorul Platformei Romania Feroviara 2020 (initiativa lansata in anului 2011 impreuna cu alte organizatii din sector pentru reconstructia mediului de afaceri feroviar) si al platformei de afaceri Spatiul Extins al Marii Negre (initiativa internationala lansata in anul 2009, pentru a armoniza interesele de afaceri si institutionale din 27 de tari din Europa Centrala pana in Asia Centrala in scopul fluidizarii transporturilor internationale de marfuri si atragere de volume catre Romania).
In actiunile sale locale si internationale, Club Feroviar si-a unit fortele cu alte companii romanesti si europene, fiind membru fondator al Asociatiei Industriei Feroviare din Romania (2007), membru al Forumului Feroviar European (2011 – organizatie constituita pe langa Parlamentul European) si membru al Asociatiei pentru Mobilitate Metropolitana (2013).
Incepand cu anul 2010, Club Feroviar a fost cooptat in Platforma Strategica Feroviara, constituita de Vicepresedintele Comisiei Europene, Siim Kallas din 27 de membri, noile state membre fiind reprezentate de Calea Ferata Polona (PKP), operatorul feroviar privat polon Freightliner PL si organizatia romaneasca Club Feroviar. (M.S.)
