Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost lansată marți, în dezbatere publică, de Ministerul Energiei. La realizarea documentului au contribuit aproximativ 300 de experți din domeniu, precizează ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
Iată ce prevede Strategia în privința parcului auto:
Parcul de autoturisme
România se află la doar puțin peste jumătatea mediei europene în ceea ce privește motorizarea, cu aproximativ 270 de autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori, dar tendința este de creștere rapidă a parcului auto, în special prin achiziționarea de autovehicule uzate de import, se arată în
La începutul lui 2016 erau înmatriculate în România 5,15 milioane de autoturisme, dintre care aproximativ 3,2 milioane cu motoare pe benzină, 1,9 milioane diesel și 60.000 alimentate cu GPL.
Tendința este de creștere a ponderii autoturismelor diesel, 55% din cele 330000 de autoturisme înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 având motor pe motorină.
Numărul autoturismelor hibride este foarte scăzut, iar numărul celor electrice, deși în creștere prin susținerea programului Rabla Plus, rămâne neglijabil (Figura 29).
Vechimea medie a parcului autoturismelor din România este de peste 12 ani, fiind printre cele mai ridicate din Europa. Circa 75% din autoturismele înmatriculate pentru prima oară în România în 2015 și în primele 9 luni din 2016 sunt rulate în statele vest-europene.
Vechimea medie a autoturismelor rulate importate în România este de 13 ani pentru cele cu motor pe benzină și de 10 ani pentru diesel. Un calcul simplu (Tabel 5) arată că autoturismul mediu înmatriculat pentru prima dată în România a avut, în 2015, o vechime de circa 8,5 ani.
Pentru 2030, rezultatele modelării indică o creștere considerabilă a parcului auto în România, până la 356 de autoturisme la 1.000 de locuitori, fără însă a atinge media europeană.
Creșterea nivelului de trai va duce la creșterea treptată a ponderii autoturismelor noi în totalul celor nou înmatriculate, astfel încât vechimea medie a parcului va scădea. Strategia estimează că, deși distanța totală parcursă de autoturisme pe șoselele din România va crește până în 2030 cu aproximativ 35%, emisiile de CO2 vor rămâne constante, la aproximativ 8 mil t.
Consumul de carburant este estimat să crească cu doar 6% până în anul 2030, ca efect al creșterii eficienței energetice a noilor generații de motoare. Întreaga creștere va fi acoperită de combustibili alternativi – în primul rând, biocarburanți și GPL.
Studii recente arată că, în lipsa subvențiilor, autovehiculul electric urmează să devină mai avantajos pentru șoferi spre sfârșitul anilor 2020. Scenariile optimiste arată o prezență puternică a autovehiculului electric și a celor hibride cu baterie în statele dezvoltate, cel mai devreme peste cinci ani.
Date fiind vechimea parcului auto din România, ponderea mare a mașinilor rulate între cele nou înmatriculate și prețul mediu relativ scăzut al celor achiziționate, Strategia nu prevede o pătrundere puternică a mobilității electrice până în 2030.
Modelul PRIMES estimează parcul autoturismelor electrice la 30.000 în 2025 și 126.000 în 2030. O parte a acestora ar putea fi produse în România.
Totodată, numărul mașinilor pe bază de hidrogen ar putea depăși 10.000. Poluarea aerului cauzată de autoturisme va scădea considerabil, ca urmare a standardelor tot mai stricte cărora li se conformează generațiile noi. Astfel, rezultatele detaliate ale modelării arată că emisiile totale de particule vor scădea cu 25%, cele de noxe cu 45%, iar cele de monoxid de carbon, cu 70%.
Modelul PRIMES estimează costurile nevăzute ale poluării asociate folosirii autoturismelor la aproximativ 500 milioane euro în 2015, însă ele vor scădea cu mai mult de 40% până în 2030, la mai puțin de 300 milioane euro.
Parcul de autovehicule de transport marfă și persoane
La începutul anului 2016, în România erau înmatriculate 21.000 de autobuze (vechime medie de 14 ani), 25.000 de microbuze (vechime medie de 9 ani) și 775.000 de autovehicule de marfă (vechime medie de 12 ani), dintre care 330.000 de mare tonaj (Figura 30).
Similar parcului autoturismelor, trei sferturi dintre autobuzele și autovehiculele de marfă înmatriculate pentru prima dată în România provin din import și au o vechime medie la înmatriculare de 15, respectiv 10 ani.
Pentru 2030, Strategia estimează creșterea ușoară a parcului de autobuze și a celui de microbuze la 24.000, respectiv 33.000. O mică parte a microbuzelor vor avea propulsie hibridă sau electrică.
O creștere rapidă este de așteptat pentru parcul autovehiculelor de marfă, cu 45% până la 1,12 milioane, dintre care 560.000 de mare tonaj.
Pe de altă parte, 30% din parcul de autoutilitare de mic tonaj (sub 3,5 tone) urmează să aibă motoare cu tehnologie hibridă, ce reduc poluarea la viteze mici, în special în mediul urban.
Alte 10% dintre autoutilitarele de mic tonaj ar urma să fie hibride cu baterie, complet electrice sau cu propulsie pe bază de hidrogen sau GPL. Dintre autovehiculele de marfă de mare tonaj, aproximativ 50.000 ar putea avea motoare hibride, iar 25.000 ar utiliza gazul natural comprimat (GNC).
Rezultatele modelării prevăd pentru 2030 o creștere cu doar 12% a distanței parcurse de autobuze și microbuze, cu menținerea numărului de pasageri transportați și creșterea distanței medii parcurse.
Creșterea mobilității este anticipată mai degrabă în transportul cu autoturismul personal, cel feroviar și cel aerian.
Cererea de carburant pentru alimentarea autobuzelor și microbuzelor va scădea ușor, ca urmare a creșterii eficienței parcului circulant, prin pătrunderea noilor generații de autovehicule, mai eficiente energetic.
Emisiile de CO2 sunt în corelație directă cu consumul de carburant, urmând să scadă ușor, la circa 1 milioane tone CO2.
O schimbare mai importantă este prevăzută în ceea ce privește poluarea aerului – scăderea emisiilor de noxe cu 66%, a celor de particule cu 75% și a celor de monoxid de carbon cu 80% (Figura 31).
Progresul poate fi explicat prin faptul că doar puține dintre autobuzele și microbuzele aflate în trafic în România în prezent se conformează standardelor tot mai stricte de poluare. În 2030, cele mai vechi autobuze și microbuze vor fi conforme cel puțin cu standardul Euro 6.
Volumul total de marfă transportat pe șosele și distanța parcursă de autoutilitare vor crește cu aproximativ 60% până în 2030, conform Scenariului Optim.
Cererea de carburant pentru autoutilitarele de tonaj mic urmează să crească cu doar 14%, ca urmare a pătrunderii tehnologiilor alternative de propulsie și a creșterii considerabile a eficienței energetice a noilor generații de autoutilitare.
Autovehiculele de mare tonaj (peste 3,5 t), pentru care creșterea eficienței energetice este mai lentă, vor consuma circa 1,5 milioane tone echivalent petrol (milioane tep), în creștere cu 45% față de nivelul înregistrat în 2015.
Prin urmare, și emisiile de CO2 aferente transportului de marfă urmează să crească cu aproximativ 30%, de la 3,6 la 4,7 milioane tone CO2. Poluarea aerului este unul dintre efectele negative cele mai pregnante asociate transportului de marfă.
“De aceea, este îmbucurătoare reducerea emisiilor aferente autovehiculelor de mare tonaj: reducerea emisiilor de noxe cu 50%, a celor de particule cu 60% și a celor de monoxid de carbon cu 70%. Costurile nevăzute ale poluării aerului asociate transportului rutier de mare tonaj se vor înjumătăți, la 95 milioane în 2030”, mai precizează specialiștii care au realizat Strategia Energetică.
Mixul de energie în sectorul transporturi
Creșterea economică și a nivelului de trai, în paralel cu creșterea calității infrastructurii de transport, induc un ritm rapid de creștere a mobilității în România, cu aproximativ o treime pentru transportul de pasageri și cu două treimi pentru cel de marfă până în 2030 (Figura 34).
Consumul total de energie în transporturi va crește cu 16%, de la 5,55 la 6,45 milioane tep, limitat de creșterea eficienței energetice a autovehiculelor și a avioanelor. Cererea de energie va crește cu 10% în transportul de călători (de la 4,1 la 4,5 milioane tep) și cu 40% în transportul marfă (de la 1,4 la 1,9 milioane tep).
73% din creșterea totală a cererii de carburanți este asociată traficului rutier, care va consuma 5,7 mil tep în 2030, cu 18% din creștere asociată traficului aerian.
Cea mai mare creștere a cererii de carburanți va veni din partea autocamioanelor – 460.000 tep, puțin peste jumătate din totalul creșterii cererii în transporturi.
În ceea ce privește cererea de energie în transporturi pe tipuri de carburant până în 2030, modelarea indică o scădere a cererii de benzină cu 20%, de la 1,44 la 1,14 mil tep, în timp ce consumul de motorină va crește cu 13%, de la 3,5 la 4 mil tep.
Consumul total de benzină și motorină ar urma să crească cu cel mult 4%.
Creșterea totală a cererii de combustibili petrolieri, inclusiv kerosen și GPL, ar urma să fie de 7%.
În total, ponderea combustibililor petrolieri în totalul cererii de energie în transporturi ar urma să scadă de la 94,6% în 2015 la 87,2% în 2030 – suma ponderilor pentru motorină (62%), benzină (18%), kerosen (6%) și GPL (1%).
Ponderea combustibililor alternativi în totalul cererii de energie pentru transport va crește de la 5,4% în 2015 la 12,8% în 2030. Cei 12,8%, echivalentul energetic a 9.600 GWh, reprezintă suma ponderilor de 8,1% pentru biocarburanți, 3,1% pentru energia electrică, 1,5% pentru gazul natural și 0,1% pentru hidrogen.
Astfel, este de așteptat o creștere de 2,5 ori a cererii de biocarburanți, la 520.000 tep; o creștere de 2,2 ori a cererii de energie electrică, la aproape 2400 GWh; și o creștere aproape la fel de mare a cererii de gaz natural, până spre 1100 GWh.
Emisiile de CO2 aferente sectorului transporturi urmează să atingă aproape 17,4 mil t CO2 în 2030, o creștere cu 9% față de 2015. Poluarea aerului și emisiile altor gaze cu efect de seră vor scădea însă considerabil: cu 25% cele de particule, cu 37% cele de noxe, cu 40% cele de monoxid de carbon și cu 45% cele de oxizi de sulf.
Modelul PRIMES calculează o scădere cu o treime a costurilor nevăzute asociate poluării aerului cauzate de transporturi, la 780 milioane euro în 2030. Tendința descendentă se va păstra și în perioada 2030-2050, astfel încât costul va ajunge la 410 milioane euro în 2050, o treime din cel înregistrat în 2015.
