Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, anunţă introducerea taxei de autostradă începând din 2017, după darea în exploatare a autostrăzilor Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi a Centurii de Sud a Bucureştilor, programate să fie gata de alegerile parlamentare din 2016. Centura de Sud Bucureşti va fi construită în regim de autostradă, iar contractul de concesiune va cuprinde şi taxarea de la Piteşti până la Constanţa, odată cu concesionarea întreţinerii şi administrării autostrăzilor în cauză – A1 şi A2. Pentru modul de taxare, ministrul delegat are mai multe variante: “Sunt mai multe posibilităţi: o să fie şi taxă electronică, cu telefonul mobil, o să fie şi cu un cod de bare pe geam – pentru cine circulă mai mult -, o să fie şi cu posibilitatea să-ţi cumperi vinietă de la benzinărie şi să ţi-o pui în geam. Or să fie mai multe mecanisme”, a arătat Şova.
Ministrul a respins utilizarea sistemului cu bariere, care ar genera aglomeraţie şi nu este agreat de potenţialii investitori în construirea de autostrăzi.
Cât despre taxarea cu cod de bare, el a arătat că această formulă presupune achiziţia unui tip de vinietă amplasată pe geam. “Când treci, camera de luat vederi îţi ia codul de bare şi îţi ia banii din cont automat”, a explicat ministrul.
Dan Şova nu vrea să complice CNADNR cu încasarea taxei: “În mod normal, noi ar trebui să dăm în concesiune, ca să scăpăm de cheltuielile de la buget, adică să-i dai omului să o exploateze, să ia taxa pe ea şi să o întreţină, să o reabiliteze, ar trebui să dăm toate autostrăzile. Acum, când dăm Centura Sud, vom da în concesiune de la Piteşti până la Constanţa. Cei care construiesc centura Sud vor avea de la Piteşti până la Constanţa în concesiune, să le întreţină, să le exploateze”, a spus el.
Despre cuantumul taxei, ministrul delegat a spus că ar putea fi de 3 euro/suta de km. Dar cum cele 3 investiţii se vor termina în 2016, cuantumul taxe ar putea fi altul peste 3 ani.
Cât priveşte tronsoanele de autostradă construite din fonduri europene, ministrul Dan Şova încă nu e lămurit cât timp nu se poate pune taxă pe ele:
“E o chestiune pe care personal încă nu mi-am lămurit-o nici eu foarte clar. Autostrăzile construite cu fonduri europene au o perioadă, 3 ani sau 5 ani, în care nu poţi să pui taxă pe ele. Dar nu m-am lămurit nici eu exact”, a spus el.
Camioanele sunt baza
Dacă, totuşi, nu se vor încasa bani suficienţi din taxa de autostradă, Şova spune că va interveni statul, prin plăţi de disponibilitate.
“Când faci un asemenea contract, porneşti de la o ipoteză simplă. Faci un model financiar, care are la bază un studiu de trafic, şi spui «trec atâtea maşini, cu taxa respectivă». Cele mai multe taxe, pe toate autostrăzile din lumea asta, şi la noi va fi la fel, se colectează de la maşinile comerciale, adică de la TIR-uri, camioane şi microbuze. Niciodată nu faci un model financiar la o autostradă pe autoturisme, pentru că ele plătesc taxe mici. Pe autostrada Soarelui, de exemplu, intră cetăţeanul român de trei ori pe an, vara când se duce la mare. Ea se poate sprijini numai pe transportul de marfă ca încasare continuă şi aşa va fi peste tot. Craiova-Piteşti, de exemplu, e pe zona industrială, este clar, se face tocmai ca să poată ajunge toată industria din sudul ţării în port la Constanţa, deci va avea trafic. Faci modelul financiar pe taxe, şi spui «Noi evaluăm că se va încasa atât» şi se face un model de risc după aia. Vine banca şi spune «Bun, dar s-ar putea să nu încasezi atât şi luăm risc 40%. Cine-l acoperă?». Păi îl acoperă statul prin plata de disponibilitate. Dacă respectivul care administrează ia mai mult decât este prevăzut – şi el trebuie să ia o sumă fixă, nu poate lua mai mult – diferenţa o dă statului”, a explicat ministrul delegat.
Povestea taxei
Taxa de autostradă se coace încă din toamna lui 2010, pe vremea ministrului Radu Berceanu, care anunţa că aceasta va fi introdusă din august 2011. Cum însă lumea transporturilor rutiere a intrat în panică Guvernul Boc a lăsat în plan secund instituirea unei noi taxe, după ce tăiase deja, în iulie 2010, cu 25% salariile bugetarilor.
Anul urmator însă, problema a revenit pe tapet. În 7 iunie 2011, Daniela Drăghia, directorul general de atunci al CNADNR, anunţa că toate autostrăzile vor fi taxate, după ce Comisia Europeană ne-ar fi impus acest lucru.
Cum iarăşi s-a iscat scandal, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, a nuantat declaraţia subalternei sale, precizând că, de fapt, este vorba doar despre tronsoanele de autostrada de pe Coridorul IV Paneuropean, pe care oricum le vom avea gata abia în 2013.
Anul trecut, în 5 mai, CNADNR îşi anunţa intenţia de a concesiona lucrările de construire în regim de autostradă a Centurii de Sud a Capitalei şi de întreţinere şi montare a dispozitivelor de taxare pe întreaga secţiune de autostradă Piteşti – Constanta. Astfel, taxa de autostradă urma să fie instituită pe A1, A2, plus conectarea de la Bucureşti, de pe centură.
În acest sens, Compania a realizat un studiu de fundamentare a investiţiei, al cărei cost a fost evaluat la 1,1 miliarde de euro, anunţând că proiectul este fezabil pentru a fi realizat prin concesiune, potrivit normelor EUROSTAT, întrucât poate fi finanţat într-un sistem mixt: 31% plăţi de disponibilitate de la Guvernul României şi 69% venituri realizate din taxarea directă a utilizatorilor.
Între timp puterea s-a schimbat, la butoane instalându-se USL, iar şefa CNADNR, Daniela Drăghia a demisionat. Noul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, l-a numit şef la Companie pe Mircea Pop, care şi el a demisionat la începutul anului acesta, după scandalul cu petrecerea din timpul deszăpezirii. Dar Pop a rămas, totuşi, să asigure interimatul până la numirea altul director la CNADNR, lucru care nu s-a mai întâmplat nici până astăzi.
În prezent, pentru utilizarea infrastructurii rutiere se percept taxe/tarife care includ impozitul pe maşină, taxa de import, rovinieta, acciza pe carburant, tariful de trecere la podurile dunărene, dar veniturile încasate din aceste surse şi din amenzile pentru încălcarea normelor privind greutăţile admise pe reţeaua rutieră sunt utlizate numai parţial pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi operare a drumurilor naţionale şi autostrăzilor.
Magda SEVERIN
