Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit vineri, la Vatican, cu Papa Benedict al XVI-lea, ultima întrevedere pe care Suveranul Pontif, în vârstă de 85 de ani, a avut-o cu un şef de stat european înainte de a renunţa la pontificat, în 28 februarie, deoarece nu mai are “forţele necesare pentru a conduce Biserica”. După convorbirea cu Papa, Traian Băsescu a avut o întrevedere cu secretarul de stat Tarcisio Bertone, apoi a depus în Bazilica San Pietro un buchet de flori şi a păstrat un moment de reculegere la mormântul Papei Ioan Paul al II-lea. În finalul vizitei, şeful statului, care a fost însoţit de soţia sa, Maria, a acordat un interviu la Radio Vatican, unde a vorbit inclusiv despre rezolvarea problemei proprietăţilor Bisericii Catolice confiscate de comunişti. Traian Băsescu a efectuat apoi o vizită de stat la Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta (Roma, Republica Italiană) iar, în final, a avut o întâlnire cu membri ai comunităţii româneşti din Italia, la sediul Ambasadei României.
Întrevederea cu Papa Benedict a avut loc în biblioteca privată a Suveranului Pontif, iar la final, Traian Băsescu i-a înmânat cadoul său: un tetraevangheliar apărut în 2008. Şeful statului a arătat că această carte este importantă pentru religia ortodoxă din România, fiind lucrată sub supravegherea Patriarhiei. Totodată, preşedintele i-a înmânat Papei o scrisoare cu un mesaj din partea Patriarhului BOR, PF Daniel. Traian Băsescu a primit de la Suveranul Pontif o medalie aniversară, informează Preşedinţia.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat atât la întâlnirea cu românii la ambasadă, cât şi la interviul acordat Radio Vatican, că anunţul oficial al Vaticanului, care a menţinut pe agenda Papei Benedict al XVI-lea vizita de stat a preşedintelui României “a fost semnul de respect al Suveranului Pontif pentru poporul român, pentru creştinii din România, fie ei catolici sau ortodocşi”.
“Nu credeam că nu se va anula agenda, iar astăzi (vineri) am înţeles mai bine de ce nu a fost anulată vizita: a fost semnul de respect al Papei Benedict al XVI-lea pentru poporul român, pentru creştinii din România, în mod egal catolici şi ortodocşi, şi nu numai pentru creştinii din România, pentru tot ce înseamnă popor român, pentru că, în discuţie, unul dintre subiectele ridicate de papă a fost convieţuirea în comun, indiferent de ce religie avem. Dar dincolo de asta, şi percepţia mea a fost că vizita de astăzi a arătat respectul papei pentru români şi pentru România, pentru istoria noastră şi pentru viitorul românilor în creştinătate şi în Europa”, a precizat Traian Băsescu.
Şeful statului român a remarcat “informarea extraordinară a papei despre situaţia din România, fie că e vorba despre situaţia politică, situaţia economică, de sărăcie, de evoluţia societăţii, o cunoaştere perfectă a României”.
“Dincolo de aceasta, întâlnirea a fost dominată de omenia şi bunătatea papei. Am simţit un om, un papă, care emana dragoste pentru oameni, care emana grijă pentru pacea planetei, care emana şi îngrijorare pentru evoluţii violente, care îşi punea problema reuşitei concilierii între religii şi, mai ales, am simţit un papă care, prin decizia pe care a luat-o, era împăcat cu dânsul şi cu Dumnezeu, un papă care avea seninătatea omului care are conştiinţa datoriei împlinite şi care pleacă la o altă datorie, şi nu o datorie oarecare, datoria de a continua să adauge la cele 47 de cărţi teologice şi filosofice, altele, cu experienţa unui papă care a plecat de pe scaunul pontifical”, a spus Traian Băsescu.
Preşedintele a arătat că întâlnirea cu Suveranul Pontif va rămâne un eveniment de suflet în care a întâlnit un om, un papă, mai puternic decât acela cu care s-a văzut în 2008.
“În discuţiile cu Sanctitatea Sa, sentimentul pe care l-am avut a fost că este împăcat cu decizia pe care a luat-o, că aşa a vrut Sanctitatea Sa şi Dumnezeu şi că şi-a asumat o altă misiune. Iar misiunea pe care şi-a asumat-o – vă spun ce simt – este aceea de a-şi continua opera. Papa Benedict al XVI-lea este unul din cei mai mari teologi şi filozofi ai lumii şi sentimentul meu este că a vrut să-şi continue opera fără nicio constrângere, decât cea a comunicării cu Dumnezeu. Nu a vrut să mai aibă obligaţii administrative, nu a vrut să se mai ocupe de problemele pe care le reclamă calitatea de papă, de şef de stat, ci a vrut să fie liber, cu gândurile Domniei Sale şi cu Dumnezeu, ca să-şi termine opera. Sunt convins că vor apărea scrieri noi ale Papei Benedict al XVI-lea şi vom avea un caz unic în istoria umanităţii”, a punctat Traian Băsescu, după întrevederea cu Papa Benedict.
La întâlnirea cu românii din Italia, preşedintele le-a spus că “relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul sunt excelente, au o frecvenţă foarte ridicată chiar şi la cel mai înalt nivel”.
“Şi nici nu ar putea fi altfel, atât timp cât Vaticanul, de multe ori chiar prin vocea Papei Benedict al XVI-lea, a susţinut românii care se află în Spania, în Italia, în Germania, în Franţa şi oriunde în altă parte. Mesajul Papei pentru imigranţi a fost unul care a sprijinit milioane de români aflaţi în afara frontierelor României şi s-a aşezat ca un scut în faţa necazurilor lor. Procesele la CEDO din ultimii trei ani, când ori România a susţinut Vaticanul, ori Vaticanul, la solicitarea României, a dat sprijin în procese României, sunt o altă mărturie a relaţiilor excelente dintre ţara mea şi Vatican. Aş vrea să închei mulţumind Bisericii Catolice, Vaticanului pentru punerea la dispoziţia ortodocşilor români a sute de biserici în Italia şi în Spania, pentru ca în jurul bisericilor să slujească preoţi ortodocşi care au reuşit să adune comunitatea”, a adăugat şeful statului.
Statul român nu se poate implica în disputa legată de proprietate
În interviul acordat Radio Vatican, preşedintele a mai arătat că “statul român tratează în mod egal Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică, însă nu se poate implica în disputa legată de proprietate”. În acelaşi timp, el a punctat că “vrem să ne implicăm în soluţionarea mai rapidă a acestei probleme a proprietăţii”.
“Ceea ce poate să facă statul este să ia în consideraţie deciziile luate în negocierile dintre cele două biserici, în mod deosebit legat de proprietate”, a spus şeful statului român, care şi-a exprimat convingerea că există soluţii şi pentru proprietate, deşi, din punctul de vedere al statului, este clar că tradiţiile istorice invocate sunt greu de depăşit.
“Chiar în aceste condiţii, ne gândim să găsim soluţii legate de rezolvarea problemei proprietăţilor pe terenuri, poate din terenuri proprietate a statului să încercăm să dăm uneia din părţi ceea ce a pierdut eventual la un moment dat sau ceea ce urmează să piardă în urma negocierilor. Vrem să ne implicăm în soluţionarea mai rapidă a acestei probleme a proprietăţii. În acelaşi timp, trebuie spus că statul român a făcut destul de multe în retrocedare, mai ales că în România nu s-a procedat ca în alte ţări, în care să se facă restituiri sau despăgubiri parţiale. În România a funcţionat din plin principiul restitutio in integrum, ceea ce face relativ dificilă sau uneori foarte dificilă operaţiunea de restituire, pentru că au trecut 70 de ani de când s-au făcut schimburi – drepte (sau) nedrepte – de proprietate”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului român a amintit că legea românească privitoare la culte, promulgată de preşedintele României în 2006, “pune practic pe picior de egalitate Biserica Ortodoxă, zdrobitor majoritară, cu Biserica Catolică”, iar finanţarea dedicată din bugetul de stat pentru susţinerea preoţilor este în mod egal aplicată oricărui preot ortodox sau catolic.
În finalul interviului, desfăşurat în limba română şi realizat graţie colaborării cu ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, preşedintele Băsescu a mulţumit încă o dată papei Benedict al XVI-lea pentru primire şi i-a salutat cu respect pe toţi vorbitorii de limbă română ai Radio Vatican.
În România sunt prezente Biserica Romano-Catolică (de rit latin) şi Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică (de rit bizantin). Neînţelegerile dintre ortodocşi şi greco-catolici, provocate de litigii patrimoniale, durează de peste 20 de ani.
Din 1948, Biserica Catolică Biserica Română Unită a fost scoasă în afară legii în timpul regimului comunist, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie în folosinţa statului comunist, fie în folosinţa Bisericii Ortodoxe Române.
Din 1994 şi până în prezent, Biserica Română Unită este condusa de arhiepiscopul şi mitropolitul Lucian Mureşan, devenit între timp arhiepiscop-major, iar în 2012 a fost ridicat la treapta de cardinal al Bisericii Catolice.
Magda SEVERIN
