Ultima perioadă a adus o deteriorare a relaţiilor dintre România şi Turcia pe partea de transport. Și nu este vorba doar de numărul insuficient al autorizaţiilor, ci mai ales de regimul de utilizare a acestora.
Schimbarea de atitudine a părţii turce pare să fie legată de dezvoltarea operaţiunilor de transport efectuate de cărăuşii români, din şi către Turcia. Practic, discutăm de o creştere cu 400% de la aderarea României la UE. „Este bine că transportatorii români au fost priviţi ca nişte competitori valabili pe piaţa europeană de transport şi au reuşit să încheie contracte pe care pot să le onoreze între Turcia şi diferite state din UE, fiind preferaţi transportatorilor europeni şi turci. Aparatul administrativ român ar trebui să le asigure tot suportul, pentru a putea să ruleze astfel de operaţiuni“, a arătat Radu Dinescu, secretar general UNTRR. De consemnat este şi faptul că, din luna martie 2013, asociaţia transportatorilor din Turcia, UND, are un nou preşedinte, care a câştigat această poziţie mergând pe ideea de protecţionism. Astfel, au apărut o serie de practici „ciudate“.
Începând cu 1 septembrie 2013, la solicitarea UND, Turcia a început să amendeze cu 3.000 de euro utilizarea „incorectă“ a autorizaţiilor de acces în Turcia. „Turcia a făcut nişte invenţii locale. De exemplu, solicită autorizaţii de terţă ţară pentru autovehicule sub 3,5 t – situaţie nemaiîntâlnită, cu atât mai mult cu cât categoria de vehicule nu face obiectul vreunei licenţieri. În plus, Turcia stabileşte originea transportului după originea facturii şi nu după locul unde e încărcată marfa în camion. Astfel, dacă un transportator român încarcă marfă la Dacia pentru Turcia, dar factura vine din Franţa de la Renault, trebuie să deţină autorizaţie CEMT sau de terţă ţară, în condiţiile în care transportul bilateral între România şi Turcia este liberalizat complet. Mai mult decât atât, cu toate că transportatorul are CEMT, autorităţile turce consideră că CEMT-ul din Franţa până în Turcia face 9 zile (perioadă în care CEMT-ul nu poate fi utilizat). Este o altă măsură arbitrar impusă, deoarece nu există la Forumul Internaţional de Transport care gestionează CEMT nicio prevedere în acest sens“, a explicat Radu Dinescu.
Autorităţile române – una caldă, una rece
Dezvoltarea operaţiunilor de transport către Turcia a dus inevitabil la creşterea presiunii pe partea de autorizaţii. Astfel, la ultima atribuire a CEMT-urilor, pentru prima dată nu au mai fost acceptate camioanele EURO 3. „Am avut o problemă cu modul şi momentul în care s-au distribuit CEMT-urile. La începutul anului, câţiva de transportatori români au pierdut contracte pentru că fostul ministru al Transporturilor nu a putut să semneze la timp Ordinul de aprobare a Normelor metodologice privind repartizarea şi utilizarea autorizaţiilor CEMT – o situaţie fără precedent în istoria de după 1989 a României. În primele două săptămâni ale acestui an, transportatorii românii nu au avut CEMT“, a declarat Radu Dinescu. Există însă şi aspecte pozitive legate de implicarea autorităţilor române, atât în ceea ce priveşte negocierile cu partea turcă pentru autorizaţii, cât şi controlul. „CNADNR a început operaţiunile de control din decembrie anul trecut şi a identificat 90 de operaţiuni de transport efectuate de transportatori turci care nu aveau autorizaţie de terţă ţară şi nici CEMT, deşi acest lucru se impunea. Amenda aplicată în România este de 1.000 de euro. În Turcia se aplică o amendă de 3.000 de euro, 65 de amenzi fiind primite de transportatorii români la sfârşitul anului trecut. Diferenţa este că în România amenzile au fost aplicate corect, iar în Turcia au avut la bază o invenţie naţională, nerespectând regulile internaţionale“, a precizat Radu Dinescu. Interesant este faptul că problemele întâmpinate de operatorii români sunt asemănătoare cu cele ale bulgarilor, polonezilor, moldovenilor, albanezilor, grecilor… În aceste condiţii, UNTRR a informat numeroase instituţii europene despre această situaţie. „Anul trecut în noiembrie, am trimis informări în legătură cu actuala situaţie la nivel de IRU, de ITF – Forumul Internaţional de Transport care gestionează CEMT, la nivelul Organizaţiei Internaţionale a Comerţului, la nivel de miniştri de transport din Europa, inclusiv cei din Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova, Norvegia, Federaţia Rusă, Elveţia… Sesizări au fost trimise şi către ONU şi Comisia Europeană. Un pas înainte s-a realizat. La ora actuală, de exemplu, nerespectarea celor 9 zile, perioada în care nu ai voie să reutilizezi un CEMT pentru Franţa nu mai duce la aplicarea amenzii, ci doar la blocarea camionului până la efectuarea perioadei de 9 zile. Însă situaţia a rămas încordată“, a arătat Radu Dinescu. Răspunsul venit din partea Comisiei Europene arată că, pentru moment cel puţin, suntem pe cont propriu. „În conformitate cu legislaţia UE, statele membre continuă ÎNCĂ să aibă competenţa de a negocia acorduri bilaterale cu ţările terţe în domeniul transportului rutier. Prin urmare, nu este de competenţa Comisiei de a interveni în probleme care trebuie reglementate de acordurile bilaterale între Turcia şi statele membre“, se arată în răspunsul trimis UNTRR de către Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Mobilitate şi Transport. „În paralel şi în mod surprinzător, tot CE a contractat o firmă din Italia pentru a realiza un studiu despre posibila liberalizare a mărfurilor în Europa pentru Turcia şi Ucraina“, a comentat secretarul general UNTRR.
Este loc pentru negocieri mai bune
Este de aşteptat ca tensiunile să se acutizeze, având în vedere că nu au mai fost acordate CEMT-uri pentru camioanele EURO 3 şi, în acest fel, necesarul de autorizaţii de terţă ţară va creşte semnificativ, în corelare şi cu regulile particulare create de Turcia.
„Flota cu care se operează preponderent în relaţiile extracomunitare este alcătuită din camioane EURO 3. Până acum, 4.000 de autorizaţii se consumau până în luna iulie sau august – anul acesta, cred că în luna mai se vor termina“, a explicat Radu Dinescu.
Astfel, o mai bună negociere pentru suplimentarea autorizaţiilor devine esenţială.
„Partea română trebuie să-şi revizuiască atitudinea faţă de contingentul cu Turcia. România, în 2008, când nu avea nevoie de autorizaţii, aproape a dublat contingentul de autorizaţii de tranzit prin România pentru Turcia, în condiţiile în care şi Turcia ne-a oferit 20.000 de autorizaţii de tranzit. Anual, România a folosit sub 1.000 de autorizaţii de tranzit în Turcia, iar anul trecut sub 1.500. Fiecare Guvern trebuie să ţină cont de nevoile reale ale operatorilor de transport. Practic, putem renunţa fără probleme la 18.000 de autorizaţii de tranzit în schimbul a 7.500 de autorizaţii de terţă ţară. Ar fi un schimb echitabil. Astăzi, Turcia primeşte 59.000 de autorizaţii de tranzit pe România.
În următoarele luni, camioanele EURO 3 nu vor mai avea preţ de vânzare în România. Deoarece camioanele EURO 3 sunt utilizate în special pentru relaţiile extracomunitare, imediat după ce autorizaţiile se vor termina, ţinând cont că CEMT-urile sunt valabile doar de la EURO 4 în sus, multe camioane EURO 3 vor fi scoase la vânzare, dar nu vor putea fi vândute decât pentru utilizare pe intern în România – o piaţă destul de limitată în ce priveşte capacitatea de absorbţie, şi în afara României în Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa. Cu ce se înlocuiesc? Second Hand EURO 4 şi 5 cu sute de mii km la bord şi peste 4/5 ani vechime, care au preţuri achiziţie 40-50.000 euro, dar încep să aibă şi costuri în creştere de întreţinere şi de utilizare spre UE (taxe autostrăzi proporţionale cu nivelul emisiilor poluante). Valoarea lor de revânzare va fi peste 4/5 ani egală cu cea a camioanelor EURO 3 de astăzi. Alternativa este achiziţia de autovehicule noi EURO 6, cu costuri mici de întreţinere şi utilizare spre UE, care vor primi CEMT garantat în următorii 8 ani şi vor avea valoare de revânzare peste 4/5 ani cât au astăzi cele EURO 5 cu aceeaşi vârstă. Singura constrângere, majoră, este capacitatea de achiziţie – direct sau cu finanţare – a autovehiculelor EURO 6“, a afirmat secretarul general UNTRR.
Radu Dinescu, secretar general UNTRR:
„Turcia trebuie să înţeleagă că, dacă vrea să se mişte liber în Europa, trebuie să ofere, la rândul ei, acelaşi lucru. Dorinţa lor este ca piaţa UE să devină liberă pentru ei, iar piaţa din Turcia să fie numai a lor.“
„Orice cursă pe care nu o face un român înseamnă o afacere pierdută de România.“
Radu BORCESCU
