CNADNR renunță la semnarea contractului de concesiune a Autostrăzii Comarnic – Brașov, după ce asocierea Vinci-Strabag-Aktor, câștigătorul licitației desemnat încă din 19 decembrie 2013, nu a găsit fondurile necesare „iar finanțarea de la bugetul de stat ar fi afectat poziția bugetară a României”. Anunţul este făcut printr-un comunicat remis redacţiei fără a fi semnat sau a conţine vreo declaraţie a directorului general Narcis Neaga.
Premierul Victor Ponta, care în ianuarie 2014 a semnat cu mare tamtam la Guvern memorandumul cu consorțiul de firme desemnat câştigător, le-a dat termen peste un an, la mijlocul lui ianuarie 2015, atât ministrului IRus, cât și șefului CNADNR, Narcis Neaga, să decidă până la 15 februarie dacă semnează sau nu contractul.
Operă a lui Dan Șova, care asigura anul trecut că o va face “în mai-iunie cel târziu, când avem toate agreement-urile de la bănci”, de contract s-a ales praful. Amintim că Şova, numit ministru al Marilor Proiecte în 2012 – 2013 şi al Transporturilor în 2014- motiv pentru care DNA îl acuză pe premierul Ponta de conflict de interese – , ne “ameninţa” că se mută cu cortul pe şantier dacă autostrada nu va fi gata înainte de alegerile parlamentare din 2016. Între timp a demisionat şi este cercetat de DNA în două dosare de corupţie.
Rus încă negocia “strategic” în aprilie
Ministrul Rus şi directorul Neaga nu au respectat termenul dat de Ponta; în 16 aprilie, la 1 an și 4 luni de la desemnarea câștigătorului licitației, Rus anunța că se află în „negocieri strategice” cu bănci europene pentru a obține finanțarea.
„Autostrada Comarnic – Braşov o vom începe în acest an, suntem în negocieri cu Banca Europeană de Investiţii, cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu bugetul statului, cu tehnicieni care au diverse variante de soluţionare. Ce pot să spun este că în acest an această autostradă va începe. Suntem în negocieri strategice, adică o facem din fonduri europene sau ca şi concesiune”, a spus Rus, întrebat de ziariști în ce stadiu se află proiectul.
Un an şi jumătate de păcăleală şi bani irosiţi
Astăzi, la o săptămână de la demisia lui Rus în urma declaraţiei iresponsabile că românii care muncesc în străinătate au copiii “golani” şi nevestele “curve”, CNADNR anunţă eşecul, fără a scoate un cuvânt despre sumele irosite pe refacerea studiului de fezabilitate şi licitaţie.
“În urma finalizării negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunță anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii București – Brașov, tronsonul Comarnic-Brașov”, precizează CNADNR.
Una dintre cauze este faptul că, în condiţiile în care contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat ‘on Government balance sheet’ (finanțarea intră în calculul deficitului bugetar – n.r.) “și având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situația în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câștigător, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privința țintei de deficit bugetar și a datoriei publice”, argumentează reprezentanţii CNADNR.
Alt motiv este că “ofertantul declarat câștigător nu a reușit să obțină implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanțarea proiectului de concesiune”, se mai arată în comunicat.
“Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanțare pentru realizarea proiectului ar crește”, precizează CNADNR.
În plus, “Ministerul Finanțelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susținere a proiectului și al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condițiile unei clasificări ‘on Government balance sheet’ a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depășirea țintei de deficit bugetar stabilită și calificarea scrisorii de susținere ca o garanție de stat”.
Câştigătorul licitaţiei a cerut modificări de clauze
O altă cauză pentru care s-a renunțat la concesiune constă în faptul că, după desemnarea ofertantului câștigător, acesta, alături de potențialii finanțatori privați, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune.
“Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire și a condițiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, arată CNADNR.
“Rămâne o prioritate în Master Plan”
Reprezentanţii Companiei de Drumuri susțin, însă, că autostrada București – Brașov (din care face parte și tronsonul Comarnic — Brașov), “rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (care încă nu a primit ok-ul Comisiei Europene, înregistrând o întârziere de 2 ani – n.r.), proiectul autostrăzii fiind continuat și dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu – Pitești”.
“Prioritatea” va înregistra noi cheltuieli de organizare a altei licitaţii, dacă nu cumva se va cere “actualizarea” sau “revizuirea” studiul de fezabilitate – cum, de altfel, lasă să se înţeleagă CNADNR: ” În Raportul final al Master Planului General de Transport, sectorul de autostradă Comarnic – Brașov face parte din proiectele prevăzute pentru demararea studiilor de fezabilitate cât și a lucrărilor de execuție în prima perioadă de programare, respectiv 2014-2020″.
CNADNR mai precizează că “în prezent este în procedura de licitație deschisă atribuirea contractului “Proiectare și execuție finalizare Autostrada București – Brașov, Secțiunea București – Ploiești, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centură București, km 6+500 şi Nod Moara Vlăsiei, km 19+500”.
“Pe sectorul Ploieşti- Comarnic sunt deja patru benzi”, mai spun cei de la CNADNR.
Conform cpmunicatului, tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov este împărțit în 5 sectoare. Sectoarele 1 și 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Brașov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă și drumuri de legătură) vor fi scoase la licitație, cu finanțare de la bugetul de stat.
“Pentru sectoarele 2, 3 și 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitație actualizarea studiilor geotehnice, cu finanțare de la bugetul de stat. În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic și Bușteni. După finalizarea studiilor, vor fi scoase la licitație lucrările de construcție, cu finanțare de la bugetul de stat. Tot pentru fluidizarea traficului, la ieșirea din Sinaia spre Brașov, este proiectat și urmează să fie realizat un sens giratoriu. De asemenea, se vor finaliza studiile de fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) și a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum național modern între Câmpina și Săcele”, mai promite CNADNR.
3 încercări eşuate, acelaşi motiv
Prima licitaţie pentru construirea tronsonului Comarnic-Brașov din cadrul Autostrăzii Ploieşti-Braşov a avut loc în anul 2004, în timpul Guvernului Năstase, cu Miron Mitrea ministru al Transporturilor. Licitaţia a fost anulată în 2005 de noul ministru Radu Berceanu, din Guvernul Tăriceanu, care a cerut ca lucrările să fie concesionate și nu plătite din banii bugetului de stat – intuind că statul nu va putea plăti contractul, aşa cum s-a demonstrat, ulterior, cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania.
După ce PD a fost scos de la guvernare, noul ministru al Transporturilor din perioada 2007-2008, Ludovic Orban, a comandat şi aprobat un nou studiu de fezabilitate pentru Autostrada Comarnic-Braşov (pe care Dan Şova l-a aruncat la gunoi în 2013), apoi a lansat licitaţia.
Orban nu şi-a asumat însă şi semnarea contractului de execuţie, amânând pentru 2009 operaţiunea şi lăsându-l, astfel, pe viitorul ministru Radu Berceanu, din Guvernul Boc, să-şi frângă gâtul. Berceanu s-a intersectat pentru a doua oară cu acest proiect. Concret, din luna mai 2009, când a fost desemnat câştigător consorţiul Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), au urmat negocieri îndelungate la Ministerul Transporturilor.
Contractul a fost semnat la jumătatea lui ianuarie 2010 cu modificări operate la studiul de fezabilitate, însă Vinci şi Actor au cerut și suplimentarea sumei stabilite iniţial, de 1,5 miliarde de euro. Fără ca Berceanu să fie de acord. După ce nu au reuşit să facă rost de bani, firmele au renunţat la contract în 15 aprilie 2010, ultima zi din termenul de 90 de zile prevăzut pentru a se decide aceasta fără a plăti daune.
Concesiunea prevedea ca Aktor şi Vinci să construiască autostrada din fonduri proprii iar de la data preluării lucrării finalizate, statul trebuia să achite timp de 26 de ani câte 180 de milioane de euro/an. În total, 4,8 miliarde de euro.
În timpul Guvernului Ponta, autostrada Comarnic-Braşov s-a aflat la a treia încercare, cu aceleași firme câștigătoare Vinci şi Aktor, și constatăm că istoria se repetă, cu o singură excepție: autostrada ar fi costat dublu.
159,5 euro/km
Am aflat acest lucru abia după ce premierul Ponta i-a cerut ministrului Rus, în 13 ianuarie a.c., să facă publice datele din viitorul contract. Iată cum a prevăzut CNADNR concesiunea: statul român va plăti 8,45 miliarde de euro în 26 de ani, adică 325,2 milioane euro/an.
Argumentul CNADNR: dacă Guvernul ar avea astăzi disponibili 2,7 miliarde euro (fără TVA) ar putea construi autostrada în 4 ani fără a concesiona lucrările şi fără să impună taxă de drum. Dar cum nu îi are, cheltuielile se triplează.
Costul total pentru construire, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 mil euro/km în varianta fără credite şi de 159,5 mil euro/km în varianta cu credite, se arată în prezentarea Autostrăzii Comarnic-Brasov, postată în 14 ianuarie pe site-ul MT.
Adică exact ce negocia „strategic” ministrul Rus cu BEI și BERD.
Magda SEVERIN
