La începutul lunii septembrie va fi gata completarea Studiului de Fezabilitate (SF) pentru “Lărgirea la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între A2 km 23 + 600 şi A1 km 55 + 520 şi amenajarea punctului de întoarcere în soluţie giratorie pe CB în zona autostrăzii A1″, informează CNADNR.
Pentru această porţiune de 32 de km din Centura Capitalei, CNADNR a comandat un Studiu de Fezabilitate în anul 2007, în timpul Guvernului Tăriceanu, iar un an mai târziu a şi semnat contractele cu constructorii, pe mai multe loturi.
Proiectul a fost însă abandonat iar după venirea la putere a Guvernului Boc, a fost aprobată în 2010 Legea parteneriatului public-privat (PPP) iar un an mai târziu, Centura Capitalei – atât porţiunea de Nord cât şi cea de Sud – a fost inclusă pe lista proiectelor ce urmau a fi realizate în regim PPP.
În februarie 2012, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, anunţa că în martie licitează construirea în parteneriat public-privat (PPP) a Centurii de Sud a Capitalei.
SF-ul lui Şova
Însă cum în aprilie 2012 a căzut Guvernul Boc, CNADNR a lansat abia după un an licitaţia, primind la finele lunii martie 2013 candidaturi pentru atribuirea contractului de concesiune de la companiile străine Strabag, Vinci, Aktor şi Astaldi, dar şi de la companiile româneşti Tehnostrade, Spedition UMB şi Euro Construct Trading’98.
Ministrul de atunci al Transporturilor, Dan Şova, promisese 3 concesiuni din care nu i-a ieşit niciuna deşi a lansat licitaţiile şi a primit chiar şi oferte, în februarie, martie şi mai 2013: Autostrada Comarnic-Braşov – pentru care CNADNR licitează acum al 4-lea SF –, Autostrada Craiova-Piteşti şi Centura Bucureşti Sud în regim de autostradă, care ar fi trebuit să lege A1 de A2.
Astăzi, CNADNR argumentează – fără a preciza cât a costat – de ce a fost nevoie să refacă SF pentru Centura Bucureşti Sud, după ce anul trecut a reziliat contractele deja încheiater cu constructorii, în lipsa finanţării timp de 3 ani de guvernare Boc şi 3 ani de guvernare Ponta:
“Reluarea acestui proiect a fost necesară deoarece în anul 2007 a fost elaborat Studiul de Fezabilitate iar în anul 2008 au fost chiar semnate contractele de atribuire. Dar, din lipsa alocării bugetare timp de 6 ani, în anul 2014 au fost reziliate aceste contracte. De asemenea, a trebuit să refacem SF-ul şi din cauza faptului că vechiul SF nu mai îndeplinea criteriile de calitate, nefiind introduse eurocodurile impuse de Comisia Europeană”.
“În aceste condiţii, având în vedere importanţa Centurii de Sud a Bucureştiului, considerăm că proiectul demarat, cuprins în Master Planul General de Transport, cu finanţare din Fondul de Coeziune, va putea fi implementat în perioada 2016 – 2017”, se arată în comunicatul remis redacţiei.
Neaga: Am discutat noile soluţii atât cu specialişti, cât şi cu societatea civilă
“Lărgirea la 4 benzi a Centurii de Sud a Bucureştiului este foarte importantă pentru asigurarea accesibilităţii traficului din DN 4, DN 5, DN 6 şi drumurile judeţene care converg către A1 şi A2. În acest sens, în noul SF sunt prevăzute atât 4 benzi, cât şi separatoare de sens pe toată lungimea şi mai ales denivelarea şi sistematizarea prin soluţii moderne a tuturor intersecţiilor cu drumurile principale”, declară, în comunicat, Narcis Neaga, directorul general al CNADNR SA.
“Practic, pe Centura de Sud toate relaţiile stânga se vor realiza prin viraj dreapta denivelat sau în sens giratoriu. Aceste soluţii, discutate şi dezbătute atât cu specialişti, cât şi cu societatea civilă, propuse de către proiectanţi, vor determina creşterea fluenţei traficului şi a siguranţei circulaţiei, reducând substanţial timpii de parcurs”, adaugă el.
Magda SEVERIN
