Guvernul a selectat 25 de lucrări de infrastructură prioritare pentru 2014, pe listă fiind incluse nu mai puţin de 9 tronsoane de autostradă, dintre care însă unele sunt deja gata (Arad-Timişoara – lucrări recepţionate în 10 august, Cernavodă-Constanţa), altele ar fi trebuit să fie terminate anul acesta (Orăştie-Sibiu, lotul 2 din Nădlac-Arad finalizat 80%) iar altele au fost amânate de la execuţie anul acesta (Centura de Sud a Capitalei, tronsonul Suplacu de Barcău-Borş al Autostrăzii Transilvania). Totodată, pe listă figurează investiţii începute şi care trebuie continuate: Magistrala 5 metrou Drumul Taberei-Universitate, linia de metrou de la Gara de Nord la Otopeni, calea ferată Braşov-Simeria (secţiunea Coslariu – Sighişoara şi Coslariu-Simeria) şi Frontieră-Curtici-Simeria, Teatrul Naţional Bucureşti etc.
„Bugetul anului 2014 este un buget bazat pe investiţii, anul 2014 fiind primul în care investiţia publică va depăşi deficitul bugetar de aproape 3 ori”, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017 (pag 65-68), publicat miercuri, de Ministerul Finanţelor.
În document se precizează că „în anul 2014, cheltuielile destinate investiţiillor reprezintă 39,7 miliarde lei, cu 3,5 miliarde mai mult ca în anul 2013, reprezentând 6% din PIB şi o pondere în total cheltuieli bugetare de 17,2%, cu 0,9 puncte procentuale mai mult ca în anul 2013”.
Din cele 25 de proiecte prevăzute pentru anul viitor, 80% sunt în domeniul infrastructurii de transport, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi Ministerului Transporturilor (M.T.). Totodată, 72% dintre ele sunt la nivel naţional şi 28% în regiunea Bucureşti-Ilfov.
În total sunt 21 de proiecte ce vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile (FEN), fonduri rambursabile (FR) şi de la bugetul de stat (BS), plus 4 proiecte ce vor primi bani integral de la bugetul de stat -fiecare cu o valoare mai mare de 100 milioane lei.
Dar iată cele 21 de proiecte cu finanţare FEN/FR/BS selectate de Guvern:
- Autostrada Lugoj-Deva (tronsonul Dumbrava-Deva şi Lugoj-Dumbrava) – SGG
- Autostrada Sebeş-Turda – SGG
- Autostrada Orăştie-Sibiu – SGG
- Autostrada Arad-Timişoara şi by-pass Arad – SGG
- Autostrada Cernavodă-Constanţa- SGG
- Autostrada Nădlac-Arad – SGG
- Autostrada Timişoara-Lugoj – SGG
- (în regim de autostradă) lărgirea la 4 benzi a Centurii Bucureşti Sud între A2 km 23+600 şi A1 km 55+520 (Pasaj suprateran DJ 602 Centura Bucureşti-Domneşti)
- reabilitarea DN56 Craiova-Calafat – SGG
- construirea variantei de ocolire a oraşelor Deva-Orăştie la standard de autostradă – SGG
- şi a variantei de ocolire a oraşului Sibiu (proiecte pentru care ordonatorul principal de credite este Secretariatul General al Guvernului) – SGG
- Magistrala 5 de metrou tronsonul Drumul Taberei-Universitate (secţiunea Râul Doamnei-Haşdeu) – MT
- Magistrala 5 de metrou tronsonul Universitate-Pantelimon (staţia şi depoul Valea Ialomiţei) – MT
- reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria (secţiunea Coşlariu – Sighişoara şi Coslariu-Simeria), componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor cu viteză maxima de 160 km/h – MT
- reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria – MT
- protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc a Mării Negre în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord – MMSC
- consolidarea Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti – Ministerul Culturii
- proiectul de lasere de la Măgurele – MMSC
- realizarea unui sistem informaţional pentru managementul integral al apelor – MMSC
- legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” – Otopeni – MT.
Cele 4 proiectelor finanţate integral de la buget:
- Autostrada Braşov-Cluj-Borş (tronson Suplacu de Barcău-Borş) – Secretariatul General al Guvernului (SGG)
- Autostrada Bucureşti-Braşov (include tronsonul Comarnic-Braşov) – SGG
- Autostrada de centură a municipiului Bucureşti – SGG
- refuncţionalizarea clădirii Spitalului Clinic de Urgenţă Iaşi – Ministerul Sănătăţii.
După cum se observă, Autostrada Transilvania a dispărut din vocabularul guvernanţilor, tronsonul Suplacu de Barcău-Borş fiind inclus în Autostrada Braşov-Cluj-Borş.
Prima listă a lui Şova, uitată
Autorul selecţiei este ministrul delegat al Marilor Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, desemnat încă de la începutul anului să se ocupe de lista cu 10 investiţii.
El a pus pe hârtie iniţial mai multe, 15, din care până în prezent nu a început niciuna. Toate cele 3 concesiuni licitate în primăvară (autostrăzile Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi Centura de Sud a Bucureştiului) au termene decalate pentru anunţarea câştigătorilor, pentru 25 noiembrie, februarie-martie 2014 şi, respectiv, decembrie anul acesta.
Planul Naţional de Investiţii, o amintire
La mijlocul lunii iulie a.c., premierul Victor Ponta a prezentat Planul Naţional de Investiţii elaborat de Şova, prin care anunţa până la sfârşitul anului investiţii de cel puţin 10 miliarde de euro şi cel puţin 50.000 de locuri noi de muncă.
Nu le-a ieşit „prognoza”, poate şi pentru că exploatarea auriferă de la Roşia Montană, pe care se bazau cei doi, s-a blocat la faza de proiect de lege, în Parlament.
19,4 mld lei cheltuieli de investiţii în primele 9 luni din 2013
Potrivit Raportului, în primele 9 luni din 2013, cheltuielile pentru investiţii – incluzând cheltuielile de capital şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe – au fost de 19,4 miliarde lei, reprezentând 3,1% din PIB.
Iată însă veniturile din acest an, din care s-au găsit numai puţin peste 3% pentru investiţii:
Şi veniturile estimate pentru 2014, când Guvernul promite 6% din PIB pentru investiţii:
Sumele alocate anul acesta pentru drumurile naţionale, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, se cifrează la 5.536 milioane de lei, iar anul viitor vor creşte la 6.271 milioane lei, se precizează în raport.
Pentru 2014 este prevăzută o creştere cu 26% a finanţării programelor de investiţii la nivelul autorităţilor locale, de la 14,6 miliarde lei anul acesta la 18,4 miliarde lei.
„Deşi procesul de consolidare fiscală a continuat, totuşi raportul cheltuieli în domeniul transporturilor/deficit a crescut anul acesta de aproape două ori faţă de anul 2012”, mai arată autorii raportului.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
