La nivel european s-au creat mai multe instrumente de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) începând cu 1 ianuarie 2014, iar Guvernul României va avea la dispoziţie 23 de miliarde de euro fonduri de coeziune. Din această sumă, Executivul „poate să spună până la 1 ianuarie Comisiei Europene că utilizează 1 miliard pentru finanţarea IMM-urilor”, i-a anunţat miercuri preşedintele Traian Băsescu pe oamenii de afaceri prezenţi la cea de-a XXI-a ediție a “Topului Naţional al Firmelor Private din România”. El a explicat că miliardul se lasă în garanţie Comisiei Europene, iar România va avea dreptul să angajeze credite de 3 miliarde de euro din sistemul bancar naţional. Fără a nominaliza direct Executivul, şeful statului a atras atenţia că „se produce o schimbare de filozofie în defavoarea mediului de afaceri”, trecându-se din nou la „inventarea de taxe, de impozite, de soluții care să aducă bani la bugetul de stat pentru a hrăni aparatul bugetar”.
Traian Băsescu a arătat şi modul cum vor fi garantate creditele pentru IMM-uri:
* “În prima fază a rambursării, aşa-numita Fază junior, care este considerată cea mai dificilă, în cazul în care un IMM nu rambursează creditul la timp se execută parte din garanţia de 1 miliard pe care a lăsat-o statul la Comisie.
* Dacă se trece de această fază şi IMM-ul se împiedică în faza a doua, aşa-numita Fază mezanin – europenii au foarte multe idei să dea denumiri la faze, la acţiuni -, dacă IMM-ul nu rambursează creditul către BCR, să spunem, intervine Fondul European de Investiţii, care rambursează în locul IMM-ului creditul către bancă.
* Iar dacă IMM-ul se împiedică în rambursare în cea de-a treia fază, intervine Banca Europeană de Investiţii care plăteşte ultimele rate datorate de IMM băncii româneşti de la care a împrumutat banii. Şi ea se va manifesta prin Banca Europeană de Investiţii”.
Garanţie 80% de la BEI
Şeful statului a mai spus că “această structură, de 3 miliarde, este garantată 80% de BEI, dar în interior sunt cele trei faze de plată”.
“Cu certitudine, BEI va avea misiunea de a negocia cu băncile româneşti care se înscriu în acest program cu condiţiile – şi condiţiile, aşa cum a stabilit Consiliul, nu pot fi decât cele foarte apropiate zonei euro, chiar dacă România nu este în zona euro. Deci dobânzi mici şi probabil vor avea dreptul – băncile – la un comision care le este datorat pentru munca şi activitatea pe care o fac”, a adăugat el.
Pregătiţi proiectele!
“Am vrut să vă spun acest lucru pentru că trebuie să ştiţi că există speranţe pentru sectorul de întreprinderi mici şi mijlocii din România, iar această decizie a Consiliului European de a sprijini IMM-urile din toate ţările, inclusiv din cele care nu sunt în Zona Euro, este una de natură să vă facă să priviţi cu încredere anul 2014. Eu nu spun să nu priviţi şi la Guvern, Doamne-fereşte, dar nu se ştie ce primiţi de acolo. Cert este, însă, că prin sistemul care s-a creat, dacă 1 ianuarie 2014 vă va găsi cu proiecte pregătite pentru dezvoltarea propriilor IMM-urile, pentru startup-uri, pentru extinderea unor activităţi, vreau să ştiţi că veţi avea o sursă certă de finanţare“, le-a spus Băsescu oamenilor de afaceri prezenţi la evenimentul desfăşurat la Ateneul Român.
Preşedintele a precizat că înscrierea în acest program trebuie făcută până la 31 decembrie, iar singurul lucru care trebuie stabilit acum cu Guvernul este suma din fondurile de coeziune pe care România este dispusă să o aloce IMM-urilor în cadrul acestui program.
Dar cum Traian Băsescu a avansat deja suma de 1 miliard de euro, cu siguranţă că reprezentanţii IMM-urilor vor cere Executivului să nu scadă sub ea.
Un miliard care nu se pierde
Traian Băsescu a mai spus că “acel eventual miliard pe care România ar accepta să-l utilizeze în acest program este un miliard care nu se pierde”.
“Dacă în Faza junior nu este nevoie să se facă plăţi în contul IMM-urilor, la sfârşitul programului bugetar România îşi primeşte miliardul înapoi sau cât nu s-a consumat din el, cât nu s-a plătit în contul IMM-urilor româneşti din acel miliard pus în garanţie. Deci banii nu se pierd, vin tot în economia românească, numai că pot fi utilizaţi ca un factor de multiplicare şi care – extrem de important – nu afectează deficitul bugetar. Şi, mai mult decât atât, creează IMM-urilor româneşti şansa de a se finanţa în condiţii foarte apropiate de condiţiile din zona euro, ceea ce le va creşte competitivitatea”, a arătat el.
Totodată, va trebui ştiut ce bănci româneşti se înscriu în acest program, dar Traian Băsescu se declară convins că toate marile bănci vor vrea să facă parte din program pentru că au de câştigat de pe urma lui.
În plus, mai este un avantaj: proiectele se aprobă şi cu asistenţa experţilor Băncii Europene de Investiţii, pentru a fi o garanţie în plus că se diminuează riscul de executare a garanţiilor.
Sfaturi pentru trecerea hopurilor
“Dacă veţi apela la acest sistem, aveţi grijă, plătiţi primele rate, pentru că alea sunt din fondurile de coeziune ale statului român. Dacă aveţi ceva să nu plătiţi, gândiţi-vă la faza a doua şi a treia. Sigur, e o glumă şi n-aş vrea s-o trateze cineva ca fiind o intenţie sau o învăţătură, dar este, cred eu, o soluţie care trebuie luată în considerare de dumneavoastră, care ştiţi să preţuiţi banul”, le-a recomandat Traian Băsescu oamenilor de afaceri.
Pe Guvern nu-l costă nimic
“Sunt convins că Guvernul României va fi de acord să intre în acest mecanism dând o mână de ajutor care nu îl costă nimic întreprinderilor mici şi mijlocii din România. S-ar putea să auziţi că o ţară sau alta n-a intrat în mecanism. Da, spre exemplu nu văd de ce ar intra Germania, care are un sistem bancar care finanţează întreprinderile mici şi mijlocii foarte uşor. Dar sunt convins că multe alte ţări, vechi membre ale UE, vor intra în acest sistem, pentru că vor să-şi ajute relansarea economică”, a încheiat Băsescu.
93 de premii
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a acordat 93 de premii în cadrul celei de-a XXI-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România – TOP 2012, a declarat președintele Consiliului, Ovidiu Nicolescu.
La nivel național, pentru performanța globală au fost decernate 12 premii, pe domenii calitative au fost acordate 11 premii, iar pe sectoare de activitate au fost decernate circa 70 de premii.
Ovidiu Nicolescu a precizat că premiile au constat într-o diplomă, iar cei care au dorit și-au comandat și un trofeu pe care a fost menționată poziția lor.
CNIPMMR realizează în fiecare an clasamente generale la nivel național, pe categorii: micro întreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii, mari și nou înființate, în funcție de productivitate (CA), profit brut (PB), cifra de afaceri (CA) și performanță globală (IPGA). Consiliul realizează Clasamentul Național pe domenii de activitate – cod CAEN (micro întreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii, mari și nou înființate) și de asemenea Clasamentul Regional (micro întreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii, mari și nou înființate) în funcție de productivitate (CA), profit brut (PB), cifra de afaceri (CA) și performanța globală (IPGA).
Ca noutate, în acest an au fost fi premiate toate firmele participante care ocupă unul dintre cele 3 locuri din clasamentele realizate de Consiliu.
Magda SEVERIN
