Un cetăţean care a încercat cu 200 euro să mituiască un poliţist a fost prins în flagrant, vineri, de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Călăraşi, într-o acţiune coordonată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi. Poate că mulţi nu ştiu cât de gravă este infracţiunea de dare de mită: se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Astfel, pentru sume de multe ori infime, de ordinul a câtorva zeci de lei, cei care încearcă să dea şpagă îşi pierd, din ignoranţă, libertatea. Uneori însă mituitorii riscă în cunoştinţă de cauză, sub primul impuls de a scăpa nepedepsiţi pentru fapta pe care au comis-o şi pe care încearcă să o cumpere exact de la oamenii puşi să aplice legea şi să vegheze la respectarea ei.
În cazul de la Călăraşi iată cum s-au întâmplat faptele: P.I. a fost prins la volanul unui autovehicul neînmatriculat, iar pentru a scăpa de dosarul penal, i-a promis bani agentului de poliţie B.M., din cadrul IPJ Călăraşi – Poliţia Olteniţa – Biroul Rutier.
Numai că poliţistul a sesizat imediat SJA Călăraşi, iar ofiţerii anticorupţie au organizat flagrantul, cu sprijinul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.
Acum, pe lângă dosarul penal pentru conducerea maşinii neîmnatriculate, P.I. s-a ales şi cu dosarul penal pentru infracţiunea de dare de mită. Fapta este prevăzută şi pedepsită de Art. 255, Cod penal, cu referire la art. 6 din Lege 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Pedepsele pentru dare şi luare de mită
Iată ce prevede Art 255 – Darea de mită: Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, în modurile şi scopurile arătate în Art. 254.
Art. 254 se referă la luarea de mită, ce se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani în cazul funcţionarului care primeşte, pretinde sau acceptă şpaga, şi între 3 şi 15 ani dacă funcţionarul are atribuţii de control. Dacă mituitorul mai poate invoca necunoaşterea legii, funcţionarii publici nu au nicio scuză, de aceea şi pedepsele sunt aşa mari.
Darea de mită nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă a fost constrâns ori dacă l-a denunţat pe funcţionarul care i le-a pretins.
Potrivit Art. 254, alin. 3, banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Dispoziţiile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul dării de mită, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare.
Explicaţii detaliate găsiţi pe pagina de consiliere a DGA.
Magda SEVERIN
