Comisia de Transport si Turism si Comisia de Industrie, Cercetare si Energie din Parlamentul European au avut săptămâna aceasta un schimb comun de opinii privind amendamentele depuse la Regulamentul Mecanismului de Conectare a Europei (MCE), în cadrul căruia, în perioada 2014-2020, se vor investi 31,7 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de transport, 9,1 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii energetice şi 9,2 miliarde euro pentru sprijinirea investiţiilor în reţelele de bandă largă rapide şi ultrarapide şi în serviciile digitale paneuropene.
În sectorul transporturilor, Comisia Europeana a identificat o „reţea centrală” la nivelul întregii Europe, utilizând o metodologie de planificare paneuropeană. Această reţea centrala cu coridoare, prin care pot fi transportate mărfurile şi pasagerii, cu eficienţă ridicată şi emisii scăzute, utilizează pe scară largă infrastructura existentă.
Prin eliminarea discontinuităţilor şi prin descongestionarea blocajelor, precum şi prin utilizarea de servicii eficiente în combinaţii multimodale, reţeaua primară va deservi cea mai mare parte a fluxurilor de transport de pe piaţa unică.
Reţeaua centrală trebuie să fie interconectată în noduri şi să asigure conexiuni cu reţelele infrastructurii de transport ale ţărilor învecinate, iar reţeaua globală, să asigure accesibilitatea tuturor regiunilor Uniunii.
Reţeaua primară trebuie realizată până în 2030, iar reţeaua globală, identificată în cadrul Regulamentului TEN-T, până în 2050.
Prin Mecanismul de Conectare a Europei se vor finanţa doar proiectele din reţeaua centrală, urmând ca proiectele din reţeaua globală să fie finanţate din Fonduri Structurale sau fonduri naţionale.
Europarlamentarul S&D Adriana Ţicău, vicepreşedinte al Comisiei de Transport si Turism, susţine ca noile state membre să fie mai prezente în reţeaua primară cu noduri urbane, aeroporturi, porturi fluviale şi maritime şi căi ferate şi rutiere.
“Este importantă eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre infrastructurile şi sistemele de transport din statele membre, în special în cazul statelor membre care au aderat începând cu 1 mai 2004 şi care au o mai mare nevoie de dezvoltare a infrastructurii de transport. Consider că îndeplinirea acestui obiectiv ar trebui evaluată în funcţie de reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres, de lungimea reţelei de căi ferate convenţionale modernizate şi de mare viteză, precum şi de numărul de aeroporturi, porturi maritime şi fluviale noi sau modernizate” a declarat ea.
„Susţin alocarea naţională a celor 10 mld euro din Fondul de Coeziune”
Mecanismul Conectarea Europei va fi gestionat centralizat şi va beneficia şi de sume rezervate pentru transporturi în cadrul Fondului de Coeziune. “Susţin alocarea celor 10 miliarde din Fondurlui de Coeziune pentru infrastructura de transport doar în condiţiile în care se va stabili o alocare naţională pentru acestea. În prezent, propunerea Comisiei alocă aceste 10 miliarde de euro statelor de coeziune, la comun, acestea urmând să participe şi să concureze între ele la competiţiile lansate de Agenţia executivă TEN-T. Astfel, pentru a nu exista riscul ca un stat membru să beneficieze de sume mai mici decât cele pe care acesta le-ar putea primi prin Politica de Coeziune, susţin alocarea naţională a acestor fonduri. Proiectele transmise spre finanţare din cele 10 mld. euro trebuie să facă parte din reţeaua centrală, iar avantajul este că rata de cofinanţare din MCE va fi de 85%, spre deosebire de ratele mult mai mici de cofinanţare aplicate celorlalte proiecte finanţate din MCE”, a precizat Adriana Ţicău.
Eurodeputata S&D a argumentat că statele de coeziune au o mai mare nevoie de dezvoltare a infrastructurii de transport. De aceea, pentru a asigura dezvoltarea uniformă a infrastructurii TEN-T, europarlamentarul roman consideră că “este necesar ca în cadrul condiţiilor de acordare de ajutor financiar, selectarea acţiunilor sprijinite prin intermediul Mecanismului de Conectarea a Europei sa nu se facă doar pe baza principiului „primul venit, primul servit”, ci aceasta ar trebui să îndeplinească şi criteriul diversificării teritoriale şi sectoriale”.
10 coridoare de transport
Propunerea de Regulament privind Mecanismul de Conectare a Europei prevede 10 coridoare de transport:
1. baltic – adriatic;
2. Varşovia – Berlin – Amsterdam/Rotterdam – Felixstowe – Midlands;
3. Coridorul mediteranean;
4. Hamburg – Rostock – Burgas/frontiera TR – Pireu – Lefkosia;
5. Helsinki – Valletta;
6. Genova – Rotterdam;
7. Lisabona – Strasbourg;
8. Dublin – Londra – Paris –Bruxelles;
9. Amsterdam – Basel/Lyon – Marsilia;
10. Coridorul Strasbourg –Dunăre.
Romania este prezentă în două dintre ele – coridoarele 4 şi 10.
Amendamente de susţinere a dezvoltării transportului pe căile navigabile
Adriana Ţicău a propus o serie de amendamente care vizează includerea în coridorul 10 şi în Anexele aferente hărţilor infrastructurii de transport paneuropean a mai multor proiecte care vor contribui la asigurarea unor conexiuni mai bune între infrastructura de transport din România şi infrastructura de transport transeuropeană, inclusiv cu cea a ţărilor vecine UE.
“Am făcut o serie de amendamente prin care susţin dezvoltarea transportului pe caile navigabile, în special pe Dunăre. Astfel, susţin investiţiile aferente dezvoltării transportului naval, în special pentru lucrări şi studii la o serie de tronsoane şi eliminarea blocajelor existente, modernizarea porturilor pe apele navigabile interioare, asigurarea de conexiuni cu hinterlandul pentru canalul Main – Canalul Main- Donau – Dunăre (Kelheim -Constanţa/Midia/Sulina) şi includerea în cadrul coridorului 10 a canalului Bucureşti- Dunăre”, a declarat europarlamentarul.
Conurbaţia Galaţi-Brăila-Măcin, nod în reţeaua centrală
„Totodată, am solicitat ca si conurbaţia Galaţi-Brăila-Măcin să devină nod în reţeaua centrală şi să fie conectată prin cale ferată modernizată, porturi, drumuri expres sau autostrăzi cu nodurile rețelei centrale si cu infrastructura de transport din Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, am solicitat modernizarea şi reabilitarea infrastructurii portuare şi asigurarea de conexiuni cu hinterlandul, realizarea de studii şi lucrări pentru porturile Galaţi, Brăila, Tulcea, Sulina si Giurgiu”, a adăugat Adriana Ţicău.
Amendamente pentru introducerea unor rute rutiere în reţeaua primară
„În ceea ce priveşte transportul rutier, am depus o serie de amendamente prin care am solicitat realizarea de studii şi lucrări pentru includerea următoarelor rute în reţeaua primară: Constanţa – Tulcea – Galaţi; Sebeş – Turda – Târgu-Mureş – Paşcani – Iaşi – Ungheni (şi secţiune transfrontalieră); Calafat – Craiova – Alexandria – Bucureşti. Pentru rutele Drajna – Brăila – Galaţi si Buzău – Brăila – Galaţi am solicitat modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere la nivel de drum expres sau autostradă”, a mai precizat europarlamentarul român.
La capitolul transport feroviar, Adriana Ţicău a cerut realizarea de studii şi lucrări pentru rutele Alba-Iulia – Turda – Dej – Suceava – Paşcani – Iaşi – Ungheni, Halmeu – Cluj Napoca – Timişoara, Episcopia Bihor – Oradea – Cluj-Napoca – Suceava – Iaşi – Ungheni, precum şi pentru reţeaua feroviară de mare viteză Budapesta-Arad-Bucureşti-Constanţa.
Totodată, pentru a asigura interconectareea conurbaţiei Galaţi-Brăila-Măcin cu nodurile reţelei primare, eurodeputata a propus modernizarea şi reabilitarea infrastructurii feroviare pe ruta Bucureşti – Buzău – Brăila – Galaţi.
Votul în cadrul Comisiei TRAN va avea loc în data de 27 noiembrie, iar votul în plen este prevăzut pentru luna ianuarie. (M.B.)
