Procurorii braşoveni deţin mai multe interceptări prin care conductorii de tren şi şefii de tren se anunţau despre mita pe care o luau de la călători. În discuţii, aceţtia foloseau un limbaj codat cu expresii precum “chiori”, “a nu sta cu mortul (banii) pe tine”, “a cârji”. Din cercetările procurorilor în acest dosar, care au început în luna martie 2011, s-a stabilit că, pornind de la conductorii de tren şi până la revizorii de specialitate, se lucra mână în mână, “fiecare conjugându-şi eforturile cu alţi suspecţi, în combinaţii diferite, în funcţie de circumstanţe”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.
În acest sens, angajaţii CFR foloseau un limbaj comun cu anumite elemente de argou, precum “a cârji”, “chiori”, “colet”, “a încărca trenul”, “a sta cu mortul pe tine” sau “tren bun”.
Traducerea cuvintelor folosite de angajaţii CFR este:
- “a cârji (cârjeală, cârjă)” – pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloşi în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală – activitatea);
- “chior/-i – călător/-i fraudulos/-şi care nu deţin/-e documente de călătorie;
- “colet/-e (pachet/-e) – călători frauduloşi cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă la cererea propriilor organe de control;
- “a încărca trenul” – activitatea infracţională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloşi;
- “a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine” – a (nu) avea asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloşi existând riscul de fi descoperit.
De asemenea, “tren bun (tren puternic)” reprezintă un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulţi călători frauduloşi şi de la care se pot obţine în acest mod sume de bani considerabile. (M.S.)
