Preşedintele Traian Băsescu îl consideră pe Klaus Iohannis „un câştig pentru Guvern”, dar îi atrage atenţia să aibă grijă la situaţia de incompatibilitate. Şeful statului a arătat că, faţă de 2009 – când Iohannis a fost propus de PNL premier, după prima cădere a Guvernului Boc -, de data aceasta nu a fost un aranjament la Grivco făcut de Dan Voiculescu. Amintim că liberalii l-au propus pe primarul Sibiului să ocupe funcţia de ministru al Internelor în locul lui Radu Stroe – demisionat după accidentul aviatic din Apuseni -, precum şi pe cea de vicepremier în locul lui Daniel Chiţoiu. Acesta din urmă a fost tras pe linie moartă după declanşarea urmăririi penale, de către DNA, asupra soţiei lui, director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, calitate din care a trucat un examen -, dar şi pentru că a devenit mult mai apropiat de PSD (ca şi Stroe, de altfel).
Numai că Iohannis vrea să rămână şi primar interimar. Problema lui este însă mult mai gravă şi ţine de Justiţie: declarat incompatibi de ANI, a atacat şi a câştigat în primă instanţă procesul, la Curtea de Apel Alba Iulia (în 25 septembrie 2013), dar recursul se judecă la la Instanţa Supremă şi ar cam trebui să se dea verdictul final.
În august 2013, primarului Sibiului i s-a deschis un dosar penal pentru conflict de interese.
Preşedintele Traian Băsescu a făcut referire numai la incompatibilitate. „Klaus Iohannis cred că este un câștig pentru Guvern. De această dată numirea lui nu a fost decisă la Grivco, la fel ca prima dată, când era sfătuit de Dan Voiculescu. Trebuie să aibă grijă cum le aranjează cu incompatibilitatea. Iohannis este experimentat cu administrația și de data asta vine în Guvern fără să fie făcut aranjamentul la Grivco, ceea ce e bine”, a declarat el sâmbătă seara, la Cluj, înaintea unei întâlniri cu liderii Mişcării Populare.
Întrebat dacă va semna scrisoarea de intenție cu FMI, președintele a spus că, în această privință, “Ponta visează frumos, asta i-a spus Medvedev la Soci”.
Traian Băsescu nu a comentat faptul că Ionahhis vrea “3 în 1”, adică şi vicepremier, şi ministru, şi primar – funcţii cu atribuţii extrem de solicitante, pe care numai cei obişnuiţi cu mult criticatul cumul de funcţii publice pot crede că pot fi Superman.
Preşedintele s-a arătat mulţumit că, de data aceasta, nominalizarea lui în Guvern nu s-a mai făcut la intervenţia lui Dan Voiculescu. Poate că Băsescu spune asta şi pentru faptul că “Felix”, fiind mai apropiat acum de premierul Viorel Ponta, şi-a exprimat nemulţumirea privind nominalizarea lui Iohannis prin “trompetele” de la Antena 3, iar în cor a intrat şi purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova.
Pretenţiile lui Iohannis
“Nu sunt dispus să renunţ uşor la Primăria Sibiului. Dacă legislaţia în vigoare permite acest lucru, voi face apel la această legislaţie care reglementează situaţii excepţionale, dar nu e o chestiune de strictă urgenţă. Cred că se găsesc soluţii pentru a realiza un interimat de o lungime rezonabilă pentru a vedea cum evoluează lucrurile. La momentul respectiv, voi spune exact despre ce e vorba. Voi folosi aceste excepţii dacă va fi cazul. Mă simt obligat faţă de sibieni”, s-a justificat Iohannis.
El repetă scenariul de acum 5 ani: PNL l-a propus premier în 13 octombrie 2009, după prima cădere a Guvernului Boc, iar el a cerut atunci să fie doar suspendat din funcţia de primar al Sibiului, timp de 6 luni, să vadă cum merg treburile la Guvern.
Nu a mai fost cazul: în 7 decembrie 2009, după câștigarea alegerilor prezidenţiale pentru al doilea mandat de către Traian Băsescu, Klauss Iohannis s-a retras, declarând: “Parcursul meu de posibil premier s-a încheiat”.
Pe vremea aceea, Iohannis făcea pe independentul. Anul trecut însă, a intrat în PNL direct şef peste toţi cei 31 de vicepreşedinţi (15 executivi şi restul cu atribuţii generale), pentru el fiind înfiinţată funcţia de prim-vicepreşedinte.
Şova: Nu are cum să fie vicepremier
“Domnul Iohannis, nominalizat de PNL drept viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, nu are cum, în mod concret, să fie viceprim-ministru pe probleme economice și fiscale, această poziție aparținând titularului de la Finanțe. Portofoliul dânsului i-ar permite să fie vicepremier în chestiuni de siguranță națională și ordine publică. Dar această poziție este deja ocupată de către domnul Gabriel Oprea și, în mod evident, nu poate fi pusă în discuție poziția domniei sale în Guvernul României. Nu în ultimul rând, cred că este de discutat și problema oportunității și chiar a legalității ocupării concomitente a funcției de ministru și de primar”, a declarat Dan Şova, ministrul delegat al Marilor Proiecte “inexistente” – cum l-au taxat cei de la Antena 3.
Antonescu: Va renunţa la Primărie
Crin Antonescu a declarat însă sâmbătă seară că, atât timp cât Iohannis în cauză a acceptat nominalizările în Guvern, este limpede că este dispus să renunţe la Primăria Sibiului.
Mai mult, preşedintele PNL a negat că ar fi solicitat vreo Ordonanţă de urgenţă sau vreo excepţie de la regulă pentru ca Iohannis să poată deţine două mandate simultan – care, de fapt, sunt trei.
Despre starea de incompatibilitate a lui Iohannis, Antonescu a spus că „în momentul în care se va ivi o posibilă situaţie de incompatibilitate, ea va fi rezolvată. Nimeni nu va fi incompatibil, nimeni nu va încălca legea, nimeni nu va solicita o lege specială”, a spus liderul PNL, la Digi24.
“Posibila situaţie de incompatibilitate” este însă la finalul judecării, astfel că s-ar putea ca surpriza să fie mare.
“Nu suntem la piaţă”
Antonescu a explicat, totodată, că nu vor fi probleme nici legate de portofoliul de vicepremier al lui Iohannis, chiar dacă acesta nu va viza probleme de economie şi finanţe. Iar dacă va fi nevoie, lucrurile se vor tranşa în Parlament, a asigurat liderul PNL.
„Nu suntem la piaţă, domnul Iohannis nu-şi caută vreun job prin Bucureşti, PNL nu s-a dus la târguială cu cineva. Noi avem dreptul la un vicepremier, în cadrul acestui Guvern, şi decizia noastră a fost ca acel vicepremier să fie de acum încolo Klaus Iohannis. Că s-ar putea, procedural, să trebuiască să venim în Parlament pentru a opera schimbarea, că nu ministrul Finanţelor mai este vicepremier, ci ministrul de Interne, este foarte adevărat. Dar asta nu are nimic comun cu instabilitatea, mi se pare caraghios să vorbeşti despre instabilitate”, a declarat Antonescu.
Preşedintele PNL a explicat că vicepremierii nu au, formal, în subordine nici un minister anume. Întrebat ce domeniu va coordona Iohanis ca vicepremier, Antonescu a răspuns: „Dar domnul Dragnea ştiţi ce ministere are în subordine? Sau domnul Chiţoiu? Nu există niciun fel de ministere în subordine. Vicepremierii în structura acestui Guvern nu au avut în coordonare explicită, formală, legală, cutare şi cutare ministere. De aceea, discuţia e puţin falsă, e vorba doar de rangul de vicepremier, iar acest tip de coordonări s-au amenajat în interiorul Guvernului după alte convenţii, nu după un portofoliu de viceprim-ministru strict definit”, a arătat Antonescu.
Ponta a ştiut şi a fost de acord
Liderul PNLa mai spus că propunerile făcute pentru 4 ministere şi funcţţia de viceptemier erau cunoscute de Ponta înainte de a fi făcute publice şi de a se deplasa la deschiderea JO de iarnă de la Soci.
„Am vorbit cu primul-ministru, i-am adus la cunoştinţă propunerile noastre, domnia-sa mi-a spus că nu are niciun fel de obiecţiuni, a salutat chiar propunerile făcute, în principal cea care îl vizează pe Klaus Iohannis”, a precizat Antonescu.
El a adăugat că astăzi, la revenirea lui Ponta în țară, ar mai putea avea o discuție cu premierul în privința detaliilor remanierii.
Criză de oameni curaţi
PNL a numit încă de la început în Guvern miniştri cu probleme în justiţie. Astfel, ei se pot “lăuda” cu primul ministru în exerciţiu condamnat la închisoare – nu numai din România, ci din Europa: Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor -, dar şi cu un fost ministru al Justiţiei (în Guvernul Tăriceanu) condamnat – e drept, la închisoare cu suspendarea pedepsei: Tudor Chiuariu. Potrivit lui Crin Antonescu, acesta nu va demisiona însă din Parlament, ci a renunţat numai la şefia Comisiei Juridice şi la cea de revizuire a Constituţiei.
Un alt ministru liberal care a fost nevoit să demisioneze, dar nu pentru vreo coindamnare la închisoare, ci pentru incompatibilitate, este Mircea Diaconu. Numele lui a rămas în istorie legat de un imens scandal: Senatul a refuzat să pună în aplicare sentinţa judecătorească definitivă a Instanţei Supreme şi să îl demită. Până la urmă a demisionat singur, însă abia după 6 luni, cu puţin înainte de a-şi termina mandatul, astfel încât să beneficieze, pe nedrept, de pensia de parlamentar.
Mircea Diaconu mai are însă pe rolul instanţei un proces cu fapte mult mai grave, pentru care riscă închisoarea: conflictul de interese – 5 fapte săvârşite pe vremea când deţinea funcţia de manager al Teatrului Nottara şi i-a dat contracte de achiziţii soţiei sale, Diana Lupescu.
Nu trebuie uitat însă Varujan Vosganian, care a demisionat în octombrie 2013 după ce DIICOT a început cercetarea lui în dosarul în care este acuzat “la pachet” cu Adriean Videanu, pentru subminarea economiei naţionale. Însă procurorii nu au putut începe urmărirea penală decât împotriva lui Videanu, pentru care preşedintele Traian Băsescu a dat încuviinţarea.
În cazul lui Vosganian, Senatul a votat împotrivă, astfel că acesta nu se va duce în faţa Justiţiei şi, cel mai probabil,va scăpa la fel ca udemeristul Laszlo Borbely –salvat şi el de Camera Deputaţilor.
În fine, nu este de omis nici faptul că de numele ministrului liberal al Muncii, Mariana Câmpeanu, se leagă două procese de corupţie, Astfel, recent au fost condamnate persoane apropiate din cabinetul său de ministru: fosta sa şefă de cabinet, care a luat şpagă pentru a-l scoate câştigător la concurs pe băiatul prietenei unei alte funcţionare din Ministerul Muncii.
Totodată, fiul său Flavius Câmpeanu, director tehnic la RAR, este trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupţie.
Magda SEVERIN
