Băsescu: Raportul MCV va fi unul dezastruos. Pierderea neintrării în Schengen îi vizează direct pe români şi economia

Preşedintele Traian Băsescu a avertizat luni, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, că următorul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie (MCV), ce va fi prezentat în decembrie sau ianuarie, va fi unul “dezastruos”, dintre cele 11 puncte asumate în scris de premierul Ponta în faţa preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, „nici măcar nu s-a negociat desemnarea unui Avocat al Poporului”. Seful statului a adăugat că pierderea neintrării în Schengen îi vizează direct pe români şi economia “care acum este menţinută în sistemul de controale vamale, fie că la frontiera unui stat Schengen soseşte un camion, un avion, un vapor sau un tren” din România.

În plus, va cântări greu şi negativ în Raportul MCV faptul că în Parlament există în continuare incompatibili, că în Guvern sunt demnitari acuzaţi de conflict de interese şi “că de circa 5 luni toate instituţiile statului sunt supuse unor atacuri continue”, el menţionând aici ANI, CC, Parchetul General.

Iar capac la toate pune suspiciunea oficialilor europeni că România nu mai este capabilă să organizeze alegeri libere, după fraudele de la referendum, astfel că vom suporta ruşinea de a avea observatori OSCE la parlamentarele din 9 decembrie.

Şeful statului a făcut aceste previziuni sumbre de la un pupitru nou instalat la Cotroceni, cel vechi, confiscat de Crin Antonescu timp de două luni în vară, cât Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie, fiind desfiinţat. Ar mai fi de remarcat fundalul negru, în ton cu declaraţiile-avertisment făcute de preşedinte după o tăcere de două luni.

Iată cele mai importante declaraţii ale şefului statului:

• „Urmare a evenimentelor din lunile iulie-august, România este pusă sub semnul întrebării ca stat de drept. (…) Ca semn de îngrijorare s-a stabilit realizarea unui raport suplimentar al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), raport care vizează în primul rând instituţiile statului de drept.
• Cel mai pregnant eveniment care i-a afectat pe români – nu pe politicieni, repet, pe români – a fost că în luna septembrie, când trebuia să se ia decizia de intrare în spaţiul Schengen, s-a mers pe amânarea ei, România ieşind din criteriile politice care au fost îndeplinite înainte de începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană: criteriul politic, criteriile de la Copenhaga.
• Vreau să întelegeţi că nu mă îngrijorează pierderile pentru cei 471 de parlamentari. Pierderea intrării în spaţiul Schengen îi vizează direct pe români, care ar fi trebuit să circule fără niciun control de frontieră în toată Europa, şi vizează economia românească, economie care acum este menţinută în sistemul de controale vamale, fie că la frontiera unui stat Schengen soseşte un camion, un avion, un vapor sau un tren. Deci şi cetăţenii, şi economia au avut de pierdut foarte mult de pe urma amânării deciziei de intrare în spaţiul Schengen, decizie care, puteţi să vedeţi în concluziile Consiliului European de primăvară din 2011, fusese stabilită pentru luna septembrie.
• Deci aici nu este o poveste…(…) în concluziile Consiliului European din primăvara anului 2012 se stabilise decizia pentru intrarea în spaţiul Schengen în septembrie 2012. Din păcate, evenimentele din vară au dus la amânarea pe termen nelimitat a unei astfel de decizii care, repet, îi afectează pe români şi economia românească.
• Decizia Comisiei de a avea un nou raport cu privire la MCV în decembrie era una care să ne ajute să se constate, eventual, că a fost o rătăcire a politicienilor în vară. Şi spun „o rătăcire” pentru un motiv simplu: a câştigat vreun român vreun leu din revocarea Avocatului Poporului? A câştigat vreun român vreun leu din reducerea atribuţiunilor Curţii Constituţionale? A câştigat vreun român vreun leu din suspendarea preşedintelui? Nu, toate acestea au fost făcute pentru politicieni, pentru ca ei să ajungă la controlul asupra Justiţiei.
• Am avut o serie de lucruri de îndeplinit pentru a demonstra că suntem stat de drept. Reacţia politicienilor nu este decât una de dispreţ faţă de interesul românilor. Şi vă exemplific. La Senat a existat o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a constatat incompatibilitatea unui senator (Mircea Diaconu, n. Red.). Care a fost reacţia Senatului? Prin vot a înfrânt hotărârea definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie. Aşa ceva demonstrează că România nu este stat de drept.
• La Camera Deputaţilor, pentru doi foşti miniştri Laszlo Borbely şi Paul Victor Dobre, n. red.) s-a cerut începerea urmăririi penale. Reacţia Camerei Deputaţilor a fost să nu încuviinţeze, să nu permită, prin vot, începerea urmăririi penale. Este cumva în interesul românilor şi blocarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi solicitarea procurorilor pentru investigarea a doi foşti miniştri? Nu. Este în folosul politicienilor şi atât.
• Indiferent cât de vocali sunt politicienii la televiziuni, nu vor convinge pe nimeni că România şi-a însuşit valorile statului de drept, atât timp cât îndeplinirea justiţiei este împiedicată prin vot de Parlament ,în favoarea parlamentarilor, în favoarea politicienilor, iar consecinţele se răsfrâng pe români. Pentru că nimeni nu spune senatorul X sau deputatul Y, spune România, iar România nu înseamnă doar cei 471 de membri ai Parlamentului.
• Mai mult decât atât, Agenţia Naţională de Integritate a constatat săptămâna trecută incompatibilitatea a 4 demnitari. Nu a existat nicio reacţie, decât reacţii de solidarizare cu cei patru demnitari incompatibili. Acesta este un alt lucru care nu este în favoarea românilor, dar este în favoarea unor politicieni. Nu au nicio legătură cu interesul naţional aceste atitudini de solidarizare cu oameni care se presupune că au încălcat legea.
• Oriunde în lumea civilizată, când un ministru, un parlamentar este suspectat de eventuale acte de corupţie sau de incompatibilităţi sau de lucruri în neregulă, el demisionează. La noi, politicienii se solidarizează unii cu alţii. Or, asta demonstrează că nu suntem stat de drept. Iar efectele le vom vedea în raportul pe MCV din luna decembrie sau ianuarie, când va fi emis.
• Credeţi-mă, însă, că sunt un om care are experienţă şi percepţia corectă a modului cum se analizează lucrurile la Bruxelles, şi ele se analizează în spiritul angajamentelor noastre şi al valorilor Uniunii Europene: va fi un raport dezastruos. Nici măcar nu s-a negociat desemnarea unui Avocat al Poporului, aşa cum ne angajasem, să avem un nou avocat al poporului prin consens între forţele politice. S-au respins tot timpul acţiunile justiţiei împotriva oamenilor politici importanţi. Sunt elemente care nu pot caracteriza un stat de drept. Sunt elemente care ne trimit cu mulţi ani înapoi şi toată această depreciere este generată în ultimele 6 luni.
• Cred că actuala majoritate trebuie să se întrebe dacă are vreo responsabilitate. Am avut această ieşire şi pentru că astăzi, pentru a doua oară, am trimis Camerei Deputaţilor rugămintea să încerce reanalizarea cazurilor de la Cameră, cu cei doi foşti miniştri. Am rugat şi Senatul să reanalizeze problema deciziei definitive a ICCJ în cazul unui senator care a fost declarat incompatibil, a fost dovedit deja incompatibil.
• L-am rugat şi pe premierul Victor Ponta să analizeze situaţia celor 4 incompatibili (ministrul Dezvoltării, Eduard Hellvig, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, şi secretarul general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache, n. red). 
• Sigur, au dreptul să atace în justiţie deciziile ANI, dar aici discutăm de modul cum arată un guvern. Iar antecedentele acestui guvern nu justifică menţinerea acestor oameni doar din solidaritate cu politicienii, din interese de alianţă. Important este ca România să probeze că şi-a însuşit valorile democratice, valorile statului de drept”.
• Vreau să fiu foarte clar, am toată aprecierea pentru foştii miniştri, fie că vorbim de domnul de la Senat sau cei doi foşti miniştri care sunt şi membri ai Camerei Deputaţilor: aici, nu discutăm de răutate, nu discutăm de poliţe, ci discutăm de funcţionarea statului de drept.
• Nu poţi să împiedici procurorul să-ţi ia o declaraţie într-un dosar penal deschis şi vă spun, cu certitudine, că pentru oamenii cinstiţi prezenţa în faţa procurorului este şansa de dezvinovăţire, nu este o acuzaţie. Dimpotrivă, este şansa pe care o au, ca, în urma unor împrejurări, mai mult sau mai puţin fericite, în care au ajuns să fie nominalizaţi, învinuiţi într-un dosar penal, să se poată dezvinovăţi.
• Nu putem spune: este campanie, domnilor procurori, luaţi-vă vacanţă, domnilor de la ANI, luaţi-vă vacanţă, domnilor parlamentari, luaţi-vă vacanţă, domnule preşedinte, taci că deranjezi. Nu se poate. Nu aşa funcţionează statul.
• Aş mai face o ultimă remarcă, ce va cântări greu şi negativ în raportul MCV şi din nou nu îi va afecta pe politicieni, ci îi va afecta pe români: de circa 5 luni, toate instituţiile statului sunt supuse unor atacuri continue. Fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de Curtea Constituţională, fie că vorbim de Parchetul General, fie că vorbim de ICCJ, fie că vorbim de structurile de securitate naţională. Toate sunt în tirul, paradoxal, al Puterii. Nici măcar nu le atacă Opoziţia, ci Puterea le atacă.
• Cei care cred că aşa îşi vor subordona instituţiile statului greşesc. Cât timp voi fi aici, nu şi le vor subordona. Aceste instituţii vor funcţiona independent de influenţa politică. Iar cu mine nu se va putea negocia infestarea lor cu decizii politice.
• În schimb, atacurile continue la instituţiile statului, venite din partea politicienilor, nu fac decât să arate că avem o clasă politică ce nu înţelege funcţionarea statului de drept. Politicienii trebuie să înţeleagă că ultimul an când instituţiile au funcţionat cu ordine din sediile de partid a fost 2004. Acesta este motivul pentru care am propus numirea unor politicieni independenţi în fruntea serviciilor de informaţii. Acesta este motivul pentru care la DNA şi Parchetul General am desemnat, în înţelegere cu ministrul Justiţiei, oameni care nu aveau nicio legătură cu partidele politice. Acesta este motivul pentru care, în cooperare cu ministrul Justiţiei, am numit demnitari la ICCJ fără influenţe politice, fără să mă consult cu partidul, ci pe baza a ceea ce oamenii aceştia făcuseră în trecut.
• Nu voi renunţa acum să spun: de dragul liniştii pe care mi-o daţi, de dragul fotoliului de la Cotroceni, veniţi să le negociem puţin instituţiile astea. Exclus! Din păcate, sunt membri ai acestor instituţii, CSM, Curte Constituţională, care au fost luaţi la tocat la bucată de anumite trusturi de presă exact pentru intimidarea lor. Seamănă cu atacurile mafiote. Pe de-o parte politicienii, pe de-o parte oameni de afaceri deţinători de trusturi media cu dosare penale.
• România este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat ruşinea de a avea observatori OSCE, stat membru al Uniunii Europene. Şi nu exclud posibilitatea ca şi alte organizaţii să ceară prezenţa la alegeri.
• Ce vă pot spune este că fraudele de la referendum vor trebui investigate până la capăt, pentru că votul este fundamentul democraţiei. Am auzit politicieni spunând „Da, dacă în trei secţii de votare au fost doar 500 de voturi furate nu e mult”. Da, dar în România sunt 18.000 de secţii de votare. Dacă avem o medie de 500 la fiecare trei secţii de votare, lucrurile nu sunt în regulă. La aceste secţii de votare media este circa 12%, da? Sunt 3 secţii de votare rurale. Un partid intră în Parlament cu 5%.
• Nivelul fraudei este uriaş, iar instituţiile statului trebuie să-şi facă treaba până la capăt în numele democraţiei. Pentru mine nu mai au valoare, pentru mine personal, investigaţiile, pentru că ele nu mai pot schimba rezultatul referendumului. În schimb, pentru democraţia din România este fundamental ca toate suspiciunile de fraudă să fie clarificate, dintr-un motiv simplu, cel pe care vi l-am spus.
• Votul este fundamentul democraţiei, dacă şi acolo furăm, putem spune că nu mai avem nicio speranţă în ceea ce priveşte funcţionarea statului de drept. Arătăm rău din punct de vedere al statului de drept şi este păcat, pentru că arătăm bine din punct de vedere economic, avem şanse. Şi pot să vă spun că una din marile probleme pentru care avem, spre exemplu, fondurile europene suspendate este legată de conflictul de interese.
• România nu are mecanismul pentru a garanta că, dincolo de respectarea Legii achiziţiilor publice, când se licitează lucrări pe bani europeni, sunt verificate conflictele de interese. Deci, avem premisele, avem tot ce ne trebuie să ne fie bine, bine atât cât poate fi în România, dar mai bine decât anul acesta, la anul, cu o singură condiţie: să ne funcţioneze instituţiile, să ne facem treaba, să fim credibili, să lăsăm statul de drept să funcţioneze, să punem capăt conflictului de interese.
• Cum ziceţi sau cum vi se pare că, atunci când aproape pe toate programele suspendate, conflictul de interese este menţionat ca risc la adresa banilor europeni, un cabinet stă cu patru miniştri în conflict de interese? Cine ne crede că vom lua măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a preveni alocarea banilor în condiţii de conflict de interese?
• Deci, avem probleme de credibilitate, în condiţiile în care ţara asta a făcut ce a trebuit în momente de criză, s-a stabilizat macroeconomic, poate trece la creştere economică, românii pot privi cu speranţă la ziua de mâine, dar ne împiedicăm în interesele a 470 de parlamentari şi plătesc factura 20 de milioane de români”.

Întrebat dacă i-a cerut premierului Victor Ponta să-i schimbe din funcţie pe cei 4 incompatibili de la Guvern, Traian Băsescu a spus că „nu am primit încă niciun răspuns, dar vizam, sigur şi o eventuală remaniere”.

Despre cererea către Camera Deputaţilor privind rediscutarea cazurilor Borbely şi Dobre

Şeful statului a argumentat şi de ce a cerut Senatului şi Camerei Deputaţilor rediscutarea parlamentarilor cu probleme: „Ştiţi că am fost două legislaturi parlamentar, da? Deci nu îmi sunt necunoscute mecanismele Parlamentului, în general, şi ale Camerei Deputaţilor în special. Cu acordul şefilor de grupuri parlamentare, orice dosar poate fi redeschis, inclusiv legi care au fost votate şi netrimise încă la promulgare. Se pot, dacă există acordul politic. Baza în care eu am transmis aceste scrisori este legată de Articolul 80, alineatul 2 din Constituţia României, care îmi cere să veghez la funcţionarea instituţiilor statului şi poate deasupra acestui articol este interesul naţional. Este în interesul naţional al României şi al românilor să avem un raport în decembrie, un raport al Comisiei Europene care să sublinieze faptul că România este stat de drept. Când o altă instituţie, o altă putere blochează funcţionarea justiţiei, asta înseamnă că nu este stat de drept. Deci aceasta este baza în care am făcut apel la Parlament”.

Despre relaţia cu Blejnar

„Ştiu că este un mare interes pentru implicarea mea în campanie la Antena 3, vă pot spune că a cunoaşte un om înseamnă să-l ştii, eu am vorbit la telefon şi vorbesc cu toţi demnitarii statului român, inclusiv acum, de când sunt în coabitare. Cum credeţi că nu aş vorbi cu ministrul de Finanţe? Cum credeţi că nu vorbesc cu ministrul Apărării? Dar chiar alaltăieri, nu, înainte de weekend, am solicitat ministrului de Finanţe o situaţie cu restituirile de TVA pe 2010, 2011 şi anul ăsta. Pentru că vreau să ştiu cât din TVA-ul plătit este reîntors. Dar asta nu înseamnă că îl cunosc, omul ăsta nu a fost în partid, nu am legătură cu el. Sigur, l-am chemat la un CSAT. Habar nu am avut cine e şeful ANAF, că au fost mai mulţi şefi de instituţii chemaţi şi au stat în rândul doi şi trei. Abia pe urmă am avut o discuţie la Cotroceni, pe o temă tot aşa, legată de evaziunea fiscală. Deci îmi menţin punctul de vedere că la momentul la care am spus „Nu-l cunosc” chiar nu ştiam cine e Blejnar; încă nu era aşa de mediatizat”.

Despre numirea şefilor Parchetului General şi DNA

Întrebat cum apreciază că s-a desfăşurat procesul de selecţie a noilor procurori-şefi de la DNA şi Parchetul General şi dacă va da curs propunerilor pe care le-a făcut ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, şeful statului a spus: „Ar însemna să mă antepronunţ fără să fi văzut documentele, lucru pe care nu-l voi face”.

Amintim că în 22 noiembrie este aşteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi abia apoi Traian Băsescu va analiza propunerile şi va decide dacă le acceptă sau cere alte nominalizări.

Magda SEVERIN