Afaceristul Costel Căşuneanu a scăpat de închisoare fiindcă a cooperat, iar prin declaraţiile complete pe care le-a dat procurorilor şi judecătorilor a contribuit la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei, demascând limbajul disimulat al senatorului Voicu, arată Înalta Curte de Casaţie şi Justişie (ICCJ), în motivarea deciziei dată publicităţii miercuri, privind condamnarea senatorului PSD Cătălin Voicu la 5 ani de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă, Voicu atacând-o cu recurs la Completul de 5 judecători. Până la verdictul final, el va vota legi în Parlamentul României şi îşi va încasa cei 10.000 de lei/lună, până la încheierea mandatului.
ICCJ a constatat că inculpatul Costel Căşuneanu, “deşi nu se poate reţine apărarea acestuia că nu a comis infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, este singurul dintre inculpaţi care a cooperat cu organele judiciare în sensul că, prin declaraţiile complete pe care le-a dat în cursul urmăririi penale, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală şi în faza cercetării judecătoreşti atât cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, cât şi ulterior în prezenta cauză, a contribuit la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei”.
“Astfel, în declaraţia dată în fata judecătorului în 9 aprilie 2010, cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă făcută de Parchet, Căşuneanu a relatat aspecte privitoare la o convorbire telefonică purtată în 12 octombrie 2009 cu Voicu, despre care organul de urmărire penală nu avea cunoştinţă la momentul respectiv şi care la finalizarea cercetărilor a fost reţinută ca unul din mijloacele de probă pe care s-a fundamentat trimiterea în judecată a sa şi a celorlalţi inculpaţi”, notează instanţa.
“Doamna doctor” – judecătoare, “procedura medicală” şi “tratament” – dosarul penal
De asemenea, Căşuneanu este singurul care, în cursul cercetării judecătoreşti, cu ocazia ascultării în şedinţă publică a înregistrărilor convorbirilor telefonice menţionate în rechizitoriu, “a recunoscut că în discuţiile telefonice, atunci când se referea la dosar, inculpatul Voicu Cătălin folosea un limbaj disimulat şi a explicat semnificaţia reală a cuvintelor folosite de acesta”.
“Astfel, inculpatul susţine că atunci când Voicu Cătălin folosea expresii de genul «procedură medicală», «tratament» se referea la dosarul nr. 3360/2/2009, expresia «Direcţia Naţională de Sănătate Publică», însemna Direcţia Naţională Anticorupţie, expresiile «doamna doctor» şi cele «două doamne adjuncte», se refereau la judecătorii care au compus completul de judecată învestit cu soluţionarea dosarului sus-menţionat”, se mai arată în actul instanţei.
Căşuneanu nu l-a sunat niciodată pe Voicu, ci invers
Nu lipsită de relevanţă, arată magistraţii, este împrejurarea că, niciodată, Căşuneanu nu l-a sunat pe Voicu pentru a se interesa de dosar. “De fiecare dată, cel care a avut iniţiativa de a-l contacta telefonic pe inculpatul Căşuneanu Costel şi de a-l ţine la curent cu evoluţia dosarului în care recurentă era societatea PA&CO International a fost inculpatul Voicu Cătălin”.
Instanţa respinge susţinerea procurorilor anticorupţie în sensul că în cursul urmăririi penale Căşuneanu şi-a exercitat abuziv dreptul la apărare faţă de împrejurarea că prima declaraţia a dat-o abia la data de 28 aprilie 2010, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.
ICCJ mai notează că dreptul la tăcere de care a uzat omul de afaceri la debutul cercetărilor este expres reglementat în normele legale în vigoare şi nu poate fi interpretat ca un abuz sau refuz al acestuia de a coopera cu organul de urmărire penală.
Condamnare cu avertisment
Totodată, în motivare, instanţa reia sumar rechizitoriul procurorilor în care sunt detaliate faptele fiecăruia dintre inculpaţii din acest dosar, respectiv senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu – fost şef al Secţiei ccivile a ICCJ – şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic.
În ceea ce-i priveşte pe omul de afaceri Costel Căşuneanu şi fostul preşedinte al Secţiei Civile a ICCJ, Florin Costiniu, “Înalta Curte apreciază, raportat la poziţia procesuală a celui dintâi, respectiv la contribuţia efectivă a celui de-al doilea la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatului Voicu Cătălin , că pronunţarea faţă de aceştia a condamnării în condiţiile art. 861 Cod penal referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru ei şi chiar fără executarea pedepsei, nu vor mai săvârşi infracţiuni”.
Aşa cum s-a arătat în cele ce preced, notază Completul de 3 judecători ai instanţei supreme, “este de necontestat faptul că infracţiunea de cumpărare de influenţă pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Căşuneanu Costel, respectiv infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, pentru care a fost deferit justiţiei inculpatul Costiniu Florin, sunt infracţiuni grave, de natură a afecta încrederea cetăţenilor oneşti în actul de justiţie, a insufla opiniei publice falsa impresie că anumite persoane sunt mai presus de lege şi oricând pot face demersuri juridice în orice sens doresc”.
De asemenea, mai arată ICCJ, este adevărat faptul că gradul de pericol social concret al faptei comise, este unul din criteriile prevăzute de articolul 72 din Codul penal ce trebuie avute în vedere de instanţa de judecată la individualizarea pedepsei.
“Dar tot atât de adevărat este faptul că şi persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală sunt prevăzute de textul de lege sus-menţionat ca şi criterii de individualizare a sancţiunii şi de care instanţa nu poate face abstracţie la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate persoanei găsite vinovate de săvârşirea unei infracţiuni şi a modalităţii de executare a acesteia”, arată judecătorii.
Pedepsele
La 1 iunie 2012, Cătălin Voicu a fost condamnat de instanţa supremă la 5 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă şi fals în înscrisuri.
În perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, “prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, a primit de la Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul ICCJ (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.
De asemenea, în august 2009, Voicu a pretins şi primit de la Locic 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale.
Marius Locic a primit o pedeapsă de 4 ani de detenţie cu executare pentru trafic de influenţă.
Florin Costiniu a primit 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, cu termen de încercare de 6 ani.
Costel Căşuneanu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, având un termen de încercare de 7 ani. (M.S.)
