Codul insolvenţei este neconstituţional în integralitate, pentru că o lege nu poate fi aplicată retroactiv, a decis, marţi, Curtea Constituţională a României (CCR), care a admis sesizarea Avocatului Poporului, transmisă, e drept, la presiunea publică şi a preşedintelui Traian Băsescu. Cum Crişu Anastasiu se codea, şeful statului chiar l-a ironizat, după ce acesta anunţase că “se mai gândeşte” . Judecătorii au cerut, la rândul lor, amânarea aplicării actului normativ până în februarie anul viitor.
Astfel, OUG nr. 91/2013 prin care Guvernul s-a grăbit să modifice Legea insolvenţei nu poate fi aplicată, deoarece, la Art. 348 prevede că “se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.
Totodată, la Art. 81 alin 3 prevede că: “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului”.
De asemenea, ordonanţa prevede că “în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.
Aprobat prin ordonanţă de urgenţă în 2 octombrie, deşi iniţial a fost lansat în dezbatere publică sub formă de proiect de lege, Codul insolvenţei urma să intre în vigoare la 25 octombrie.
Guvernul a fentat, astfel, FMI, după ce se angajase, în scrisoarea de intenţie privind încheierea noului acord de finanţare, ca în urma unei consultări publice exhaustive în luna septembrie 2013, precum şi în urma consultării cu FMI, CE şi Banca Mondială, să trimită Parlamentului proiectul de lege, până la finele lunii octombrie 2013, iar înainte de adoptarea lui să fie consultate toate părţile implicate.
Urgenţa lui Ponta
Premierul Victor Ponta susţinea că a procedat în acest fel deoarece „evaziunea fiscală şi neplata către buget a contribuţiilor indicau o situaţie de urgenţă, chiar FMI cerând Guvernului să îmbunătăţească rata de colectare”.
Însă CCR nu vede nicio urgenţă. Acum, Codul insolvenţei a luat calea firească: dezbaterea în Parlament, iar Guvernul trebuie să se mai oprească din emiterea de astfel de acte normative. CCR a constatat că a fost încălcat art. 115 alin 4 și 6 din Constituție, în sensul că nu se justifică urgența adoptării OUG și că Guvernul nu poate adopta ordonanțe care afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului.
Art. 115 alin 4 din Constituţie prevede că “Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“, iar alin. 6 că “Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Magda SEVERIN
