Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri, cu unanimitate de voturi, că modificările operate de Camera Deputaţilor (for decizional) în Codul penal, în faimoasa „marţe neagră” sunt neconstituţionale. Pe româneşte, superimunitatea nu poate fi pusă în aplicare, deoarece parlamentarii nu se pot poziţiona deasupra legii. Au fost admise toate cele trei sesizări transmise Curţii de PDL şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar s-au pronunţat împotrivă şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi, mai târziu, chiar procurorul General al României, Tiberiu Niţu. De altfel, CSM şi DNA nici nu au fost consultate înainte de aprobarea actului normativ, pentru a da avizul aşa cum prevede legea. În urma valului de proteste, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a decis să lanseze în dezbatere publică modificările la Cod după 6 zile de la aprobarea lor.
Este o lovitură mare pentru USL decizia luată de magistraţii constituţionali cu “9 la 0”, după sentinţă similară pronunţată recent în privinţa Legii descentralizării.
Deciziile Curţii Constituţionale, precum şi condamnările din ultima perioadă şi activitatea DNA şi a ANI probează, din fericire, că Justiţia nu a fost îngenuncheată de politic.
Premierul Victor Ponta a evitat să spună ceva despre sentinţa CCR, la începutul şedinţei Guvernului, unde a susţinut, ca de obicei, o declaraţie la care au fost prezenţi şi jurnaliştii.
Noul Cod Penal va intra în vigoare la 1 februarie, aşa cum prevede legea, da nu şi cu modificările aprobate pe furiş de Camera Deputaţilor.
Parlamentarii SUNT funcţionari publici
Judecătorii au decis astăzi că parlamentarii sunt funcţionari publici – nici nu se putea altfel atât timp cât sunt plătiţi din bani publici, indiferent că nu au salarii, ci indemnizaţii -, astfel că vor fi în continuare acuzaţi de conflict de interese şi pot merge la închisoare dacă săvârşesc această infracţiune.
Nici aleşii locali nu vor scăpa, aproape 200 dintre cei aproximativ 3.700 în toată ţara primind până acum decizie de incompatibilitate sau de conflict de interese, din partea ANI.
Amintim că parlamentarii fuseseră scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal, astfel că cei anchetaţi pentru fapte de corupţie ar fi avut şanse mari să scape de judecată, iar cei condamnaţi ar fi putut fi achitaţi.
Preşedintele Traian Băsescu a reacţionat imediat împotriva manevrei parlamentarilor, iar oficialii SUA şi europeni şi-au exprimat şi ei rapid îngrijorarea faţă de încălcarea statului de drept din România.
De altfel, Guvernul SUA a trimis şi un emisar, pe Victoria Nuland, care, potrivit lui Traian Băsescu, “ne-a transmis că suntem cu un pas în prăpastie”. Crin Antonescu a replicat însă imediat – deşi nici el, nici Victor Ponta nu s-au întâlnit cu Nuland – că spusele lui Băsescu sunt neadevărate, iar “preocuparea SUA pentru statul de drept din România este una prietenească”.
UPDATE: CCR precizează, într-un comunicat, că modificările aduse Codului penal au fost declarate neconstituționale deoarece încalcă, printre altele, articolul din Legea fundamentală referitor la statul de drept.
“În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a decis, cu unanimitate de voturi, următoarele:
1. Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
2. Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
3. Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.2 şi art.II pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”. Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru”.
Magda SEVERIN
