Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul extinderii imunităţii parlamentare, este neconstituţională. Aleşii îşi arogaseră atribuţii de şefi ai procurorilor, cerând ca, în caz că vreunul dintre deputaţi sau senatori ar fi comis ilegalităţi, să li se prezinte “motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei” (Art. 24, alin 1). În sesizarea transmisă Curţii, preşedintele Traian Băsescu a arătat că “imunitatea parlamentară prevăzută de articolul 72 din Constituţie reprezintă o garanţie a exercitării mandatului şi nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului, ori o cauză de exonerare de răspundere penală”. Pe de altă parte, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, a punctat el.
UPDATE: Într-o şedinţă extraordinară, plenul Parlamentului a votat, pe 1 iulie, Statutul deputaţilor şi senatorilor aşa cum a cerut Curtea Constituţională. Totodată, au fost aprobate Normele de aplicare a legii privind Statutul.
CCR a admis, astfel, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Legea Statutului parlamentarilor, act normativ pe care şeful l-a retrimis într-o primă fază, în 4 februarie, reanalizării Parlamentului, invocând încălcări constituţionale la capitolul incompatibilitate şi conflict de interese.
Comisia parlamentară pentru Statutul senatorilor şi deputaţilor a operat atunci modificările propuse de şeful statului, numai că a adăugat în lege un alt privilegiu: le-a extins de la 15 la 45 de zile termenul până la care senatorii şi deputaţii cu decizie de incompatibilitate din partea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Această modificare a statutului fusese făcută la propunerea liberalului Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu şi cu dosar penal pe rol.
Parlamentarii au sperat la acea dată ca legea să rămână în această formă, deoarece preşedintele are dreptul să întoarcă de la promulgare doar o singură dată un act normativ.
Amintim că, între timp, PDL şi PPDD au atacat actul normativ la Curtea Constituţională a României (CCR), care l-a declarat neconstituţional, în 27 februarie.
În afară de neconstituţionalitatea termenului de 45 de zile ce fusese acordat incompatibililor, Curtea a decis atuncică este neconstituţional şi articolul referitor la conflictul de interese, unde aleşii prevăzuseră că DNA sau Parchetul General trebuie le prezinte parlamentarilor probe concludente pentru a vota revocarea colegului lor.
Parlamentarii îşi făcuseră statut de şefi ai procurorilor
Prevederile declarate acum neconstituţionale de membrii CCR, în urma sesizării preşedintelui Băsescu, se referă la scutul pe care parlamentarii şi l-au întărit în caz că ar avea probleme cu justiţia. Acum, acestea vor dispărea din Statut. Este vorba despre:
Art. 24: ”(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.
(2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.
Preşedintele Băsescu motivează, punctând că sintagma ”indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei” conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.
Şeful statului a atenţionat că referirile exprese din conţinutul legii atacate la ”motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative.
Totodată, autorii legii introduseseră încă un articol, Art 24.2, care prevedea următoarele:
”(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale. (…)
“(4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.
Separaţia puterilor în stat, încălcată
În sesizarea către CCR, Traian Băsescu subliniază că “interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat“.
În context, şeful statului spune că “o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti“.
Magda SEVERIN
